Timp aprox. de lectură: 7 minute

În prima parte a articolului de luna trecută făceam observația că discuțiile cu personalul medical pot reprezenta tot atâtea ocazii de a educa pacienții sau publicul. Cu toate că, uneori, limbajul nu este tocmai cel adaptat nevoilor oamenilor.

Pentru a crea această punte de legătură, un articol din The New York Times încerca o intermediere între cele două lumi, preluând întrebările oamenilor și, apoi,  aducând mai aproape dovezile științifice de cititor, într-un limbaj accesibil.

Un astfel de demers de educare a publicului este cel prin care persoanele  interesate pot să afle mai multe despre modul în care funcționează legătura dintre intestinul uman și restul corpului, dar și cum își pot păstra sănătatea, inclusiv prin modificarea comportamentului alimentar și a stilului de viață.

În prima parte a articolului autorii explicau 1. legătura dintre intestin și restul corpului; 2. care sunt lucrurile relativ simple pe care le putem face pentru a ne îmbunătăți sănătatea intestinală; 3. care sunt alimentele care nu fac bine sănătății intestinale; 4. de ce apar și cum putem evita așa numitele ”arsuri la stomac” și 5. în ce măsură există o legătură între riscul de a dezvolta ulcer și mâncarea picantă sau o viața plină de stres.

Vom continua acum cu alte întrebări și recomandări din The New York Times.

Ce este „sindromul intestinului permeabil” și cum pot ști dacă îl am?

Deși este adevărat că o mucoasă intestinală permeabilă poate fi asociată cu unele afecțiuni medicale, a răspuns doctorul Chey, sindromul nu este recunoscut drept un diagnostic medical. Iar afirmațiile care apar pe internet potrivit cărora acesta ar cauza numeroase boli sau că suplimentele pot rezolva problema, a adăugat el, nu sunt susținute de știință. Sindromul de intestin permeabil se bazează pe ideea că o mucoasă intestinală mai permeabilă permite substanțelor toxice și altor molecule nedorite să pătrundă în organism, dar nu există un test clinic bine validat pentru acest sindrom, a mai precizat doctorul Chey. Ce este adevărat este că cercetătorii au modalități de măsurare a permeabilității mucoasei intestinale și investighează modul în care aceasta ar putea fi legată de afecțiuni precum sindromul colonului iritabil, boala inflamatorie intestinală și boala celiacă.

De asemenea, doctorul Walter a precizat că este adevărat că alimentele bogate în fibre, cât mai puține alimente procesate și evitarea anumitor ingrediente, cum ar fi emulgatorii, pot îmbunătăți bariera.

Carbohidrații rafinați, cum ar fi zahărul sau făina albă, pot provoca o creștere excesivă a fungilor (ciupercilor) din intestinul meu?

Există furnizori de servicii medicale funcționale care susțin că un consum prea mare de zahăr sau de alți carbohidrați rafinați poate provoca o creștere excesivă a ciupercilor, în special a drojdiei Candida, în intestin, provocând simptome precum disconfort intestinal, erupții cutanate și oboseală. Problema, spun ei, poate fi tratată prin dietele restrictive, detoxifiere, suplimente sau uleiuri esențiale.

Ce știm cu siguranță este că, deși este adevărat că o creștere excesivă a diferitelor tipuri de ciuperci în organism poate determina probleme precum infecțiile cu drojdie sau aftele, în acest moment nu există dovezi care să lege consumul de zahăr sau de alți carbohidrați rafinați de  creșterea prea mare a drojdiei în tractul gastrointestinal, a declarat doctorul Satish Rao, gastroenterolog și profesor de medicină la Universitatea Augusta din Georgia. El a mai precizat și că este posibil ca ciuperca să se dezvolte excesiv în intestinul subțire, cel mai adesea la persoanele care au luat antibiotice sau medicamente cu steroizi, sunt imunocompromise, au diabet sau au probleme precum tulburările de motilitate care duc la o mișcare mai lentă a alimentelor prin tractul gastrointestinal. El tratează astfel de pacienți cu medicamente anti-fungice orale. Însă subiecte precum cât de frecventă este această afecțiune, precum și cum să o diagnosticheze și să o trateze sunt încă controversate în rândul gastroenterologilor, de aceea mulți nu o testează.  Rolul drojdiei și al altor ciuperci în sănătatea intestinului este un domeniu care necesită mult mai multe cercetări, a spus acesta.

Sunt antibioticele rele pentru sănătatea intestinului meu? Și dacă da, ce pot face pentru a preveni daunele?

În procesul de eliminare a bacteriilor dăunătoare, antibioticele pot ucide între 90 și 99 % din microbii benefici din intestin, a spus doctorul Sonnenburg, ca și cum am bombarda letal acest ecosistem.

Deși după o cură medie de antibiotice, microbii intestinali ar trebui să se refacă în următoarele săptămâni și luni, între timp, sunteți mai vulnerabil la anumite infecții (cu Salmonella, de exemplu), dintre care unele pot fi grave. 

Deși lumea științifică nu este unanimă în ceea ce privește modul în care dieta influența refacerea microbilor intestinali după un tratament cu antibiotice, doctorul Sonnenburg a recomandat acest sfat familiar: consumați alimente bogate în fibre, pe bază de plante și fermentate. În ceea ce privește ajutorul suplimentelor probiotice, cercetările sunt încă neclare. Unele studii efectuate au testat diferite tipuri de antibiotice și probiotice, iar rezultatele lor au fost inconsistente, a spus doctorul Sonnenburg. În același timp, un studiu din 2018 (Studiu Cell) a constatat că administrarea de probiotice a întârziat, de fapt, refacerea microbiomului.

Am văzut o mulțime de reclame care recomandă curățarea colonului. Ce sunt acestea și ar trebui să fac și eu una?

Nu există niciun motiv pentru a face o cură de curățare a colonului, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră o recomandă, a spus doctorul May.

Unii furnizori de servicii medicale alternative pot susține că acest proces  de curățare a colonului poate elimina toxinele, crește energia, vă poate întări sistemul imunitar și vă poate ajuta să pierdeți în greutate. Dar corpul dumneavoastră este deja echipat cu sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor și a toxinelor prin intermediul rinichilor, ficatului și a tractului intestinal, iar orice greutate pe care ați putea-o pierde în urma unei cure de curățare a colonului va fi temporară.

De asemenea, curățarea colonului poate aduce unele riscuri, a adăugat doctorul May. Curățarea frecventă a colonului prin irigare sau utilizarea laxativelor poate perturba contracțiile musculare coordonate care deplasează scaunul prin colon, ceea ce poate duce uneori la probleme de constipație, a spus ea. Iar suplimentele nu sunt strict reglementate, pentru a asigura siguranță și eficacitate.

Doctoral May a recomandat în mod special evitarea procedurilor care implică folosirea unor cantități mari de lichide care să ”spele” colonul, fie că sunt efectuate acasă sau într-o clinică de medicină alternativă. „Acestea pot fi foarte periculoase” din cauza riscului de perforare a colonului sau a unei infecții introduse de un echipament necurățat, a spus ea. Clismele cu cafea, în special, au provocat inflamații ale rectului și colonului și chiar moartea.

Așadar, ce ar trebui să fac pentru a avea grijă de colonul meu?

Urmați constant aceste 3 sfaturi simple și atât de cunoscute:

1. Urmați o dietă sănătoasă, bogată în fructe și legume și cu cantități limitate de alimente procesate, zaharoase și prăjite.
2. Beți suficientă apă.
3. Rămâneți activi fizic.

Cu acestea puteți menține colonul în bună stare de funcționare, a precizat doctorul May.

Un articol de analiză publicat în 2021, în revista JAMA Network Open, de exemplu, a concluzionat că un consum mai mare de fibre alimentare, cu mai puțină carne roșie și puțin alcool a fost asociat cu un risc mai mic de cancer colorectal (a doua cauză principală a deceselor cauzate de cancer din Statele Unite în 2020).

Experții recomandă, de asemenea, ca majoritatea adulților să înceapă depistarea cancerului de colon la vârsta de 45 de ani (sau 40 de ani, dacă aveți antecedente familiale), a declarat doctorul May. Colonoscopia este cea mai frecventă metodă de screening, dar sunt disponibile și alte teste (vezi recomandările CDC), inclusiv teste neinvazive de scaun. „Există multe modalități de a vă supune la screening”, a spus doctorul May, „și toată lumea trebuie să o facă”.

Pentru a preveni constipația, ce funcționează?

Sănătatea și buna funcționare a intestinului înseamnă întâi de toate: o dietă sănătoasă, bogată în fibre. În plus, creșterea activității fizice și a aportului zilnic de apă poate reduce problemele de constipație, a spus doctorul Chey.

Mai mult, unele studii au arătat că prin consumul de prune uscate și de kiwi putem atenua constipația cronică. Suplimentele de fibre de psyllium pot fi, de asemenea, luate zilnic, dacă este necesar – doar asigurați-vă că beți multă apă împreună cu ele, a mai spus acesta.

Pe de altă parte, obiceiul de a lua micul dejun zilnic și de a consuma cafea pot ajuta adesea la menținerea unor mișcări intestinale regulate.

Dacă folosesc laxative fără prescripție medicală, intestinul meu va dezvolta o toleranță sau va deveni dependent de ele?

Există îngrijorarea că utilizarea regulată și pe termen lung a laxativelor stimulante poate face ca activitatea normală a colonului să se piardă, ducând la oarecare dependență. Aceste laxative par a fi sigure, dar au fost studiate doar în cadrul unor studii care au durat aproximativ patru săptămâni, a spus doctorul Chey, așa că, deocamdată, el recomandă laxativele stimulante doar pentru o utilizare ocazională sau pe termen scurt.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Traducere și adaptare după Cum știu dacă intestinul meu este sănătos? Răspunsurile la întrebările dumneavoastră despre microbiom – The New York Times (nytimes.com)

Sursa foto: Your Digestive System: 5 Ways to Support Gut Health | Johns Hopkins Medicine