Ziua mondială de luptă împotriva cancerului pulmonar 2023: istorie și semnificație

Timp aprox. de lectură: 6 minute

Istorie

Pentru o lungă perioadă de timp din istoria omenirii, cancerul pulmonar a fost o boală relativ rară. Ea a fost identificată de medici la începutul secolului al XIX-lea. Practic, în urmă cu 150 de ani, mai puțin de 1% până la 2% din populația lumii suferea de această afecțiune, potrivit studiilor. Evident, numărul scăzut al acestor cercetări și capacitatea de diagnosticare limitată pot fi tot atâtea motive pentru care situația stătea astfel.

Însă, când studiem secolul XX, vedem că, chiar dacă la începutul acestuia boala era încă destul de rară, spre sfârșitul lui, cel puțin în cazul bărbaților, a devenit principalul motiv al deceselor legate de cancer, în peste 25 de țări.

Publicații relevante științific din anii 1930 au emis ipoteza că această creștere ar putea fi un efect direct al poluării aerului, al creșterii traficului și chiar al expunerii crescute la gaze în timpul Primului Război Mondial. Totuși acestea nu au oferit o explicație asupra motivelor pentru care ratele cancerului pulmonar au crescut și în țări și zone în care nu se aplicau aceste cauze. S-a crezut, de asemenea, că fumatul a avut o contribuție importantă, deși cercetările privind această asociere au primit puțină atenție la început. Oamenii au devenit conștienți de consecințele negative ale fumatului abia după ce cercetările efectuate în anii 1940 și 1950 au furnizat dovezi concrete care îl legau de cancerul pulmonar.

Ce știm astăzi este faptul că acest tip de cancer, cunoscut și sub numele de carcinom pulmonar, este o tumoră pulmonară malignă caracterizată prin creșterea necontrolată a celulelor în țesuturile plămânilor. Această creștere se poate răspândi dincolo de plămâni, prin procesul de metastază, în țesuturile din apropiere sau în alte părți ale corpului.

Incidența și mortalitatea atribuite cancerului pulmonar au crescut constant începând cu anii 1930, predominant din cauza popularității fumatului. Articolul de referință al lui Sir Richard Doll și Austin Hill din 1950 a descris dovezi din ce în ce mai numeroase că există o asociere între cancerul pulmonar și fumat. Iar perioada cât persoana fumează, ca și numărul de țigări pe zi, sunt direct proporționale cu incidența cancerului pulmonar.

Prin urmare, în ultimii 100 de ani, cancerul pulmonar s-a transformat, dintr-o boală rară, într-o problemă globală. Eforturile de combatere a acestei boli mortale au dus la o mai bună înțelegere a etiologiei variate și multifactoriale a cancerului pulmonar, împreună cu caracteristicile histologice și moleculare și clasificarea tumorilor pulmonare individuale.

Cele mai frecvente simptome sunt tusea (inclusiv tusea cu sânge), pierderea în greutate, dificultățile de respirație și durerile toracice.

Pe de altă parte, susceptibilitatea genetică la cancerul pulmonar este și ea în curs de studiu.

Plămânul fiind cel mai frecvent loc de metastază, cancerul pulmonar metastatic este mai frecvent decât tumora primară.

Direcțiile actuale de cercetare pentru tratamentul cancerului pulmonar includ imunoterapia, care încurajează sistemul imunitar al organismului să atace celulele tumorale, epigenetica și noi combinații de chimioterapie și radioterapie, atât singure, cât și împreună. Multe dintre aceste noi tratamente acționează prin blocarea punctelor de control imunitar, perturbând capacitatea cancerului de a se sustrage sistemului imunitar.

Așadar, cancerul pulmonar este asociat cu etiologia cunoscută a tutunului, a fumului și a mediului. Ce merită reținut este și faptul că există posibilități de reducere a incidenței prin sensibilizarea populației, în general și a celei cu grad mare de risc, în special.

Ce semnifică Ziua mondială de luptă împotriva cancerului pulmonar 2023

În 2012, forumul Societăților Internaționale de Pneumologie, împreună cu Asociația Internațională pentru Studiul Cancerului Pulmonar și American College of Chest Physicians a lansat o campanie de sensibilizare cu privire la cancerul pulmonar și la problemele conexe.

Conferința Mondială privind Cancerul Pulmonar este cea mai cunoscută organizație din lume care se concentrează, în principal, pe probleme legate de cancerul pulmonar și pe creșterea conștientizării acestuia.

Anul 2012 este și cel care a marcat desemnarea zilei de 1 august drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar. Scopul a fost acela de a atrage atenția asupra problemelor legate de cancerul pulmonar și de a accentua nevoia de creștere a finanțării necesare pentru cercetarea în acest domeniu.

Ca atare, scopul campaniei din 2023 este acela de a educa oamenii cu privire la ce înseamnă această boală și de ce este important să fie diagnosticată cât mai timpuriu.

Judecând după datele anunțate cu prilejul zilei de 1 august 2023 de reprezentantul instituției cele mai specializate pe această patologie din București, Institutul ”Marius Nasta”, tema este foarte relevantă și în România. Numai aici, 694 de cazuri de cancer pulmonar au fost diagnosticate în primele șase luni ale acestui an în cadrul acestui spital, iar 61,39% dintre acestea aveau metastaze.

Pe lângă continuarea și nuanțarea politicilor actuale de renunțare la fumat, pentru a le crește eficiența, și implementarea unor politici mai restrictive pentru toate produsele din tutun, un ajutor important pentru diagnosticarea timpurie poate fi și screeningul pulmonar. Acesta este indicat, potrivit recomandărilor medicului Beatrice Maler, fumătorilor asimptomatici şi foștilor fumători care au vârsta cuprinsă între 50 şi 80 de ani, au fumat 20 de ani sau mai mult şi fie continuă să fumeze, fie s-au lăsat în ultimii 15 ani.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: