Timp aprox. de lectură: 6 minute
Dacă ne uităm la datele disponibile pentru anul 2019 (cel de dinaintea pandemia de Covid-19), la nivel mondial, dar și în România, bolile netransmisibile sunt cele mai frecvente cauze de deces. Bolile cardiace au fost cea mai frecventă cauză și sunt responsabile de o treime din totalul deceselor la nivel global (proporția se validează și pentru România). Cancerele au fost pe locul al doilea, cauzând aproape unul din cinci decese. Luate împreună, bolile de inimă și cancerele sunt cauza unuia din două decese.
Dintre bolile cardiace, stopul cardiac subit este o afecțiune care primit o atenție sporită în ultimul deceniu, mai ales după ce opinia publică a fost martoră la astfel de cazuri în mediul sportiv profesionist, în rândul jucătorilor tineri și în formă. În realitate, sportul joacă un rol mai puțin important în cazul stopului cardiac subit decât se presupune adesea, chiar și la persoanele tinere.
Stopul cardiac subit este termenul dat morții care rezultă dintr-o cauză cardiacă și care apare în decurs de o oră de la observarea simptomelor (se produce atunci când inima încetează să mai bată și majoritatea oamenilor mor în decurs de 10 minute de la stopul cardiac). Unii oameni supraviețuiesc, dacă pot primi imediat compresii toracice de resuscitare cardio-respiratorie sau șocuri cu un defibrilator. Dacă nu sunt prezenți martori, se consideră că există stop cardiac subit dacă persoana a avut o stare de sănătate aparent bună cu 24 de ore înainte de moartea cardiacă.
Fatalitatea este, de obicei, rezultatul unei fibrilații ventriculare susținute sau al unei tahicardii ventriculare susținute care duce la stop cardiac.
Semnele de avertizare care ar trebui să îi determine pe medici să ia în considerare un risc crescut de stop cardiac subit includ următoarele:
- Episoade de leșin inexplicabile, scurte, care mai presus de toate apar la stres, activitate fizică sau zgomote puternice (de exemplu, soneria alarmei);
- Convulsiile fără un rezultat EEG patologic clar (de exemplu, epilepsie);
- Accidente inexplicabile sau accidente de mașină;
- Insuficiență cardiacă sau dependență de stimulator cardiac înainte de vârsta de 50 de ani.
Stopul cardiac subit are numeroase cauze. Cel mai important factor de risc pentru stopul cardiac subit este vârsta; acesta este adesea asociat cu boala coronariană. Acest factor poate fi semnificativ încă de la vârsta de 35 de ani. În rândul persoanelor tinere, stopul cardiac subit este adesea rezultatul unor boli cardiace congenitale, cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică sau cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept. Boli precum sindromul QT lung și sindromul Brugada pot duce, de asemenea, la stop cardiac subit.
În rândul tinerilor sportivi care suferă un stop cardiac subit, cauza este adesea un factor ereditar trecut cu vederea. În acest context, este important de menționat că cercetătorii de la Cedars-Sinai au identificat variante genetice rare care ar putea face ca unii tineri să fie mai predispuși decât alții la stop cardiac subit – dar au observat o rată mai mică pentru aceste variante decât cea raportată în studiile anterioare. Constatările au fost publicate recent în revista Circulation-Genomic and Precision Medicine.
„Dacă o persoană are un membru al familiei care a suferit un stop cardiac subit, ar putea fi util să se supună unui test genetic, pentru a înțelege propriul risc de a se confrunta cu această afecțiune periculoasă”, a declarat medicul Evan Kransdorf, PhD, profesor asistent de cardiologie în cadrul Smidt Heart Institute de la Cedars-Sinai și principalul autor al studiului.
Studii anterioare au constatat că între 12%-30% dintre copiii și adulții tineri care au suferit un stop cardiac subit sunt purtători ai anumitor variante genetice care i-ar fi putut expune la un risc mai mare de a suferi de această afecțiune.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat probe de sânge colectate prin intermediul a două studii comunitare în curs de desfășurare privind stopurile cardiace subite: studiile Oregon SUDS și Ventura PRESTO. Acestea sunt programe comunitare de lungă durată, înființate de medicul Sumeet Chugh, director al Centrului pentru prevenirea stopului cardiac din cadrul Institutului Smidt Heart și al Catedrei Pauline și Harold Price de cercetare în electrofiziologie cardiacă.
În cadrul acestor studii, s-au colectat probe de sânge de la persoanele care au suferit un stop cardiac subit în Portland, Oregon, și Ventura County, California.
Anchetatorii au efectuat secvențierea genomului întreg pe probe de sânge recoltate de la 52 de persoane cu vârsta de până la 21 de ani care au suferit un stop cardiac subit. Aceștia au descoperit că doi dintre cei 52 de tineri erau purtători de variante genetice care, conform studiilor anterioare, erau puternic asociate cu această afecțiune. Patru dintre tineri purtau variante care ar putea juca un rol în creșterea riscului de apariție a acestei afecțiuni, dar semnificația acestor variante este încă necunoscută. Practic, rata variantelor genetice din această populație fiind mai mică decât cele găsite în alte studii, este indicată nevoia unor studii suplimentare bazate pe comunitate.
Cercetătorii de la Centrul pentru prevenirea stopurilor cardiace analizează în prezent date de la un eșantion de peste 3.000 de persoane care au suferit un stop cardiac subit. Aceștia caută să înțeleagă mai bine în ce măsură variantele genetice contribuie la această afecțiune.
Pe de altă parte, oamenii de știință consideră că este esențial să se ofere mai multe informații populației generale, astfel încât aceasta să își înțeleagă riscul pe care îl prezintă stopul cardiac subit, care este adesea primul semn al unei boli cardiace subiacente la persoanele tinere și sănătoase. Anumiți factori pot crește riscul, cum ar fi fumatul, bolile de rinichi sau un istoric familial de boală cardiacă precoce.
Cunoașterea factorilor de risc poate ajuta o persoană și echipa sa de îngrijire să decidă asupra celui mai bun plan de tratament. La fel de important este faptul că mulți factori de risc pot fi îmbunătățiți prin modificări ale stilului de viață.
Oamenii de știință recomandă: 1. să ne centrăm planul alimentar în jurul legumelor, fructelor, cerealelor integrale, leguminoaselor, nucilor, proteinelor vegetale, proteinelor animale slabe și peștelui. 2. să facem alegeri inteligente, cum ar fi limitarea carbohidraților rafinați, a cărnii procesate și a băuturilor îndulcite și să reducem cantitatea de sodiu, zaharuri adăugate și a grăsimilor saturate și să evităm grăsimile trans.
În același timp, a face mai multă mișcare este una dintre cele mai bune modalități de a rămâne sănătoși, de a preveni bolile și de a îmbătrâni frumos. Adulții ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate viguroasă în fiecare săptămână. Dacă sunteți deja activi fizic, puteți crește intensitatea, pentru a avea și mai multe beneficii pentru sănătate. Dacă nu sunteți activi fizic acum, puteți începe prin a sta pur și simplu mai puțin jos și a vă mișca mai mult.
De asemenea, trebuie să vă mențineți la o greutate sănătoasă și să trăiți fără tutun.
Dacă aveți tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială), colesterol ridicat, glicemie ridicată, diabet sau alte afecțiuni care vă expun la un risc mai mare, este foarte important să colaborați cu echipa voastră de îngrijire a sănătății pentru a vă asigura că acestea sunt bine gestionate. Țineți cont că echipa dumneavoastră de îngrijire a sănătății vă poate ajuta să vă reduceți riscul de boli de inimă sau de accident vascular cerebral pentru a avea o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Lucrați împreună la planul dumneavoastră de prevenire. Puneți întrebări și fiți deschis cu privire la orice provocări cu care vă puteți confrunta în încercarea de a face schimbări sănătoase. Stresul, somnul, sănătatea mintală, situațiile familiale, consumul de tutun, accesul la alimente, sprijinul social și alte aspecte, toate acestea vă pot afecta sănătatea și bunăstarea.
Pe scurt, un stil de viață sănătos este cea mai bună modalitate de a întârzia sau de a evita multe boli de inimă și de creier. Acest lucru înseamnă să fii activ și în formă, să mănânci sănătos, să eviți tutunul și să gestionezi afecțiunile care te pot expune unui risc mai mare.
Așadar, haideți să ne asumăm responsabilitatea pentru propria sănătate. Iar primul pas este să vă faceți un plan de prevenire a bolilor la care sunteți predispus, în funcție de vârstă, istoricul familial și stilul de viață.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
