Timp aprox. de lectură: 4 minute

În urmă cu 4 ani, în mai 2019, toate cele 194 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au aprobat instituirea Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului și marcarea ei la 17 septembrie, în fiecare an. Această decizie a reprezentat o recunoaștere a faptului că siguranța pacientului este o prioritate globală în domeniul sănătății.

Dincolo de obiectivele declarate, de a crește gradul de conștientizare și implicare a publicului, de a spori înțelegerea și de a stimula solidaritatea și acțiunea la nivel global pentru a promova siguranța pacienților, pași concreți pot fi făcuți pe multe niveluri pentru a reduce daunele evitabile în îngrijirea sănătății.

Ca parte din acest plan, fiecare dintre anii de până acum au adus în discuție diferite teme, mai generale (siguranța pacientului, o prioritate globală, în 2019) sau mai particulare (precum siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății, în 2020, siguranța maternă și a nou născutului, în 2021 sau siguranța medicației, în 2022).

În același timp, anul 2023 vine cu o temă mai generoasă: „Implicați pacienții pentru siguranța pacienților” și îndemnul „Susțineți vocea pacienților!”. Cu alte cuvinte, cum pot fi implicați pacienții, familiile, factorii de decizie, liderii din domeniul sănătății, lucrătorii din domeniul sănătății și organizațiile de pacienți astfel încât prin colaborare să gândească împreună politici de îngrijire a sănătății și intervenții de siguranță care reflectă cu adevărat nevoile și preferințele pacienților, sporind, în cele din urmă, siguranța asistenței medicale.

Ce știm deocamdată este că există analize care demonstrează efectele pozitive alte programelor eficiente de educație pentru siguranța pacienților la nivelul personalului, acțiune care duce la îmbunătățirea culturii siguranței pacienților în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. Ce avertizează însă un astfel de studiu analizat (4)  este că, deși participarea la formarea privind siguranța pacienților poate îmbunătăți cultura siguranței pacientului la nivelul furnizorilor de asistență medicală, beneficiul poate fi pierdut un an mai târziu. Ca urmare, este necesară o reluare permanentă a temei și realizarea unor programe periodice de perfecționare în domeniul siguranței pacientului. Este genul de intervenție care oferă, de exemplu, managerilor echipelor de asistenți medicali o mai bună înțelegere a modului de implementare eficientă a eforturilor de influențare a culturii de siguranță a pacientului, precum și a rolului pe care cultura de siguranță a pacientului îl poate juca în implementarea altor practici de siguranță a pacienților, deoarece relația dintre cultura de siguranță individuală și cultura de siguranță organizațională este reciprocă.

Pe de altă parte, implicarea pacienților îmbracă o varietate de forme, ne spune un alt studiu (5), de la educarea pacienților cu privire la riscuri până la implicarea în monitorizarea practicilor de siguranță ale profesioniștilor din domeniul sănătății. Potențialul ca astfel de intervenții să îmbunătățească comunicarea și experiența pacientului, precum și să economisească bani și să îmbunătățească rezultatele este mare, iar primele constatări sugerează că astfel de rezultate sunt fezabile. Cu toate acestea, partea mai puțin pozitivă este aceea că cercetările în acest domeniu sunt insuficiente, iar analizele sistematice au concluzionat că există dovezi limitate și de slabă calitate care să demonstreze că implicarea pacienților are beneficii pentru siguranța pacienților.

Pornind de la 2 instrumente bazate pe modelul de siguranță organizațională al lui Reason, care permit pacienților să ofere feedback cu privire la siguranța mediului de îngrijire, pentru a informa schimbările locale și organizaționale, poate fi analizată fezabilitatea unei intervenții, cunoscută sub numele de Patient Reporting and Action for a Safe Environment (PRASE). Primul dintre instrumente, Patient measure of safety (PMOS), le cere pacienților să raporteze cu privire la acei factori care au fost identificați în literatura de specialitate și de către pacienți ca fiind cei care contribuie la siguranța pacienților precum: comunicarea și munca în echipă, rolurile și responsabilitatea și mediul din secție. Cel de-al doilea instrument, Pacient Incident Reporting Tool (PIRT) – Instrumentul de raportare a incidentelor pacienților, le cere pacienților să raporteze incidentele legate de siguranța pacienților pe care le-au trăit sau la care au fost martori, precum și orice experiență pozitivă. Împreună, informațiile din aceste două instrumente sunt asimilate și feedback-ul este furnizat echipelor de secție, cărora li se cere să se reunească ca grup multidisciplinar pentru a analiza feedback-ul și pentru a elabora și pune în aplicare planuri de acțiune pe baza acestor informații.

Potrivit acestui studiu de control randomizat al eficacității acestei intervenții de feedback al pacienților pentru îmbunătățirea siguranței pacienților(5), raportarea și feedback-ul pacienților sunt fezabile și acceptabile pentru pacienți și, în cazul în care respectarea procedurilor intervenției este ridicată, există potențialul ca aceasta să fie eficientă în reducerea prejudiciilor cauzate pacienților.

Dincolo de datele acestui studiu, care vorbește și el despre necesitatea unor evaluări suplimentare, impactul implicării semnificative a pacienților se crede că ar putea fi remarcabil. Există și studii care arată o potențială reducere a poverii prejudiciilor cu până la 15%,, dar și că ar putea fi salvate nenumărate vieți și miliarde de dolari în fiecare an, dacă siguranța pacientului ar deveni o preocupare mai atent definită și o temă de cercetare prioritară.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

1. World Patient Safety Day campaign (who.int)
2. World Patient Safety Day 2023 (who.int) – inclusiv sursa foto
3. WORLD PATIENT SAFETY DAY (isqua.org)
4. Effect of patient safety education interventions on patient safety culture of health care professionals: Systematic review and meta-analysis – ScienceDirect
5. Can patient involvement improve patient safety? A cluster randomised control trial of the Patient Reporting and Action for a Safe Environment (PRASE) intervention | BMJ Quality & Safety