Cum a fost văzută și gestionată menopauza de-a lungul timpului – episodul 2

Timp aprox. de lectură: 4 minute

Continuăm discuția asupra studiilor existente care analizează simptomele, tratamentele menopauzei, beneficiile și riscurile asociate acestora, în încercarea de a face lumină într-un subiect care merită analizat cu mai multă atenție, pentru că numărul de persoane vizate este semnificativ. În acest număr vom vorbi despre tratamentele hormonale și planificarea greutății.

De ce este subiectul efectelor menopauzei important?

Practic, în întreaga lume, aproximativ 1 miliard de femei se confruntă cu menopauza sau premenopauza în acest moment. Iar 80 % dintre ele încă lucrează, adică aproximativ 11 % din forța de muncă.

În lumea științifică medicală există tot mai multe discuții și studii pe această temă, deoarece nu este vorba doar de simptome inconfortabile, ci sunt în joc riscuri grave pentru sănătate, cum ar fi riscul crescut de boli de inimă, osteoporoză, diabet de tip 2 și multe altele.

Răspunsul la o experiență îmbunătățită a menopauzei se află la intersecția dintre diagnosticarea la domiciliu, dispozitivele inteligente, dispozitivele portabile de urmărire a datelor, managementul durerii, terapia hormonală și experiențele de impact, cum ar fi suportul unor profesioniști pregătiți în domeniu și comunitatea în sens mai larg.

Iar dincolo de toate, menopauza este o perioadă de schimbări semnificative pentru femei și un moment oportun pentru evaluarea și promovarea sănătății viitoare.

O serie de opțiuni de tratament sunt deja disponibile pentru femeile care au simptome și se așteaptă ca și mai multe opțiuni să devină disponibile în viitor. De exemplu, există un interes considerabil pentru dezvoltarea de noi tratamente non-hormonale pentru simptomele menopauzei. Astfel, în urma descoperirii faptului că neuronii neurokininei B sunt implicați în etiologia bufeurilor, primele cercetări au constatat că antagoniștii receptorilor de neurokinină B reduc frecvența și severitatea bufeurilor. Dar sunt necesare studii mai ample înainte ca aceste opțiuni să fie puse la dispoziția pacientelor.

Însă, revenind la tratamentele hormonale, este clar că, pentru ca femeile să aleagă în cunoștință de cauză care este cea mai bună opțiune pentru ele, este important ca acestea să primească din partea profesioniștilor din domeniul sănătății informații echilibrate și exacte cu privire la beneficii și riscuri.

De exemplu, sunt de văzut și analizat cu atenție concluziile unui studiu danez publicat în luna mai 2023, în revista BMJ din Marea Britanie. Acesta a cuprins drept participanți 5589 de cazuri de femei cu demență și 55 890 de femei care au fost incluse în grupul control, din grupe de vârstă comparabile, în perioada cuprinsă între 2000 și 2018, ce proveneau dintr-o populație de femei daneze care aveau vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani în anul 2000, fără antecedente de demență sau contraindicații pentru utilizarea terapiei hormonale la menopauză. Concluzia studiului este că terapia hormonală la menopauză a fost asociată pozitiv cu dezvoltarea demenței și a bolii Alzheimer, chiar și la femeile care au primit tratamentul hormonal la vârsta de 55 de ani sau mai devreme. Rata crescută de demență a fost similară între tratamentul continuu și cel ciclic. Desigur, sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă aceste constatări reprezintă un efect real al terapiei hormonale la menopauză asupra riscului de demență sau dacă reflectă o predispoziție de bază la femeile care au nevoie de aceste tratamente.

Și aceasta deoarece studiul danez nu clarifică dacă aceste probleme de bază au determinat femeile să apeleze la terapii hormonale în primă instanță și nici nu a luat în considerare predispoziția genetică pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, ambele fiind recunoscute de Dr. Pourhadi (coordonatorul studiului) ca fiind explicații viabile pentru rezultatele sale.

Este important de remarcat, de asemenea, că există o serie de studii care arată contrariul: și anume că terapia hormonală este asociată cu un risc redus de apariție a demenței și a bolii Alzheimer. Un studiu observațional, publicat în 2021, a analizat dosarele medicale a aproape 380.000 de femei și a constatat că utilizarea pe termen lung a terapiei hormonale a avut un aparent „efect protector” împotriva bolilor neurodegenerative în general.

În plus, trei studii separate care au administrat la întâmplare femeilor terapie hormonală sau un placebo – care este considerat standardul de aur pentru determinarea efectelor medicamentelor – au constatat că utilizarea hormonilor nu a avut efecte negative asupra cogniției. Aceste studii au concluzionat că începerea terapiei hormonale la 55 de ani sau mai devreme a fost un factor major în atenuarea efectelor negative asupra cogniției.

Experții au remarcat, de asemenea, că studiul danez a analizat doar efectele unei anumite formule de hormoni – estrogen cu progestative sintetice – în timp ce alte formule, cum ar fi progesteronul bio-identic sau, pentru femeile care au suferit o histerectomie, doar estrogenul, pot avea rezultate foarte diferite. Nu trebuie să privim terapia hormonală ca fiind un tot-unitar, ne spun experții. Toți aceștia sunt compuși chimici foarte diferiți și nu afectează organismul în același mod, așa că ar trebui să nu ne mai referim la ei ca la o singură entitate.

Pentru femeile care intră la menopauză precoce, înainte de vârsta de 45 de ani, se recomandă terapia hormonală, deoarece acestea prezintă un risc mai mare de osteoporoză, dacă nu primesc hormoni până la vârsta tipică a menopauzei. Pentru femeile sănătoase de peste 50 de ani, riscurile crescute ale terapiei hormonale sunt considerate scăzute. Există riscuri mai mari pentru femeile care încep terapia hormonală după vârsta de 60 de ani. Nici o cercetare definitivă nu a urmărit încă femeile care încep la 50 de ani și continuă în mod continuu până la 60 de ani. Însă, oricum, se consideră că femeile de toate vârstele prezintă un risc crescut de cancer de sân, după aproximativ cinci ani de la administrarea de hormoni.

Până acum, se consideră că cel mai mare risc de utilizare a hormonilor îl prezintă femeile care au suferit un atac de cord, cancer de sân sau un accident vascular cerebral sau femeile cu un grup de probleme de sănătate semnificative. „Pentru toți ceilalți„, spune Stephanie Faubion, director al Centrului pentru sănătatea femeilor de la Clinica Mayo, „decizia ține de gravitatea simptomelor, precum și de preferințele personale și de nivelul de toleranță la risc.”

În ceea ce privește riscurile prezentate la vârsta menopauzei legate de greutate, un alt studiu recent, publicat în Alzheimer’s and Dementia Journal în luna mai 2023, aduce noi concluzii lămuritoare, potrivit cărora compoziția grăsimii pe care o are o femeie la mijlocul vieții, în preajma menopauzei, poate afecta probabilitatea ca aceasta să aibă dificultăți cognitive mai târziu în viață. Astfel, menopauza duce la schimbări hormonale cu multe efecte asupra organismului, inclusiv asupra distribuției grăsimii. În timp ce diferite tipuri de distribuție a grăsimii au efecte diferite asupra sănătății generale a unei persoane, compoziția și tipul de grăsime pe care o are o persoană are, de asemenea, un impact, indică acest studiu.

Femeile aflate la premenopauză au o distribuție predominantă a țesutului adipos subcutanat (corp în formă de pară), iar tranziția la menopauză redistribuie țesutul adipos spre o distribuție centrală, abdominală (corp în formă de măr). Menopauza crește, de asemenea, grăsimea cardiovasculară. Iar distribuția țesutului adipos abdominal este asociată cu mai multă inflamație sistemică și rezistență la insulină și cu un risc cardiovascular crescut.” – ne spune dr. Franck Mauvais-Jarvis, profesor de medicină în endocrinologie și metabolism.

Tipul de grăsime în care organismul își stochează energia are un efect asupra echilibrului nostru general de grăsimi și asupra metabolismului, care, la rândul său, afectează alte aspecte ale sănătății noastre, cum ar fi sănătatea cardiovasculară și a creierului, de exemplu. Unele celule de grăsime brună sunt pline de mitocondrii, partea unei celule care produce energie, și de depozite de fier (care le face să fie brune), iar acestea sunt arse pentru a crea căldură pentru organism, un proces cunoscut sub numele de termogeneză.

Celulele adipoase albe sunt folosite pentru a stoca energie, iar celulele adipoase bej au unele dintre proprietățile ambelor și sunt în general folosite pentru stocare, dar pot juca, de asemenea, un rol în termogeneză, similar cu celulele adipoase brune. Arderea sau stocarea celulelor adipoase are un impact asupra adipozității generale și a greutății.

Acest studiu recent, care a fost realizat de cercetători din diferite locații din Statele Unite, a investigat depozitele de grăsime în diferite locații din inimă și aortă la o cohortă de 531 de femei cu vârsta medie de 51 de ani. Se aștepta ca această vârstă să se suprapună cu menopauza. Cercetătorii au efectuat, de asemenea, teste cognitive pe femeile implicate, la o medie de 13,4 ani după ce au fost efectuate scanări ale depozitelor lor de grăsime, când femeile aveau în medie 61 de ani.

Aceștia au descoperit că, cu cât cantitatea de grăsime brună descoperită în jurul aortei în timpul vârstei mijlocii și la menopauză la femei este mai mare, cu atât mai mare este gradul de cogniție al acestor femei mai târziu în viață. În schimb, cu cât nivelurile mai mari de grăsime albă descoperite în jurul aortei la aceste femei erau mai mari, cu atât cogniția lor era mai scăzută la peste un deceniu. Cercetătorii spun că descoperirea este o asociere și nu arată o cauzalitate, dar au emis ipoteza că nivelurile mai ridicate de grăsime brună sunt asociate cu o sănătate metabolică mai bună și cu marker-i mai mici pentru inflamație.

„Constatările lucrării sunt interesante și sugerează că calitatea și cantitatea de țesut adipos perivascular care înconjoară aorta toracică poate juca un rol bidirecțional în cogniție/pierderea memoriei și boala Alzheimer la femei. Cel radiodens [grăsimea albă] poate fi inflamat și poate elibera factori inflamatori în vasele care predispun la Alzheimer„, a declarat profesorul Mauvais-Jarvis, dar a adăugat că „sunt necesare studii mecaniciste pentru a verifica această cauzalitate„.

Constatările subliniază necesitatea ca femeile aflate la menopauză și postmenopauză să ia în considerare riscul cardiovascular asociat cu grăsimea abdominală suplimentară și să fie sprijinite de profesioniștii din domeniul sănătății pentru a minimiza riscul.

Comentând rezultatele studiului, Dr. Nisarg Patel, ginecolog și obstetrician la Nisha IVF Centre din Ahmedabad, India, a explicat pentru Medical News Today că „Înțelegerea influenței schimbărilor hormonale și adoptarea unor alegeri sănătoase de stil de viață sunt vitale în gestionarea riscului cardiovascular în timpul menopauzei„.

Ce ar trebui să reținem de aici este aceea că, creșterea în greutate în timpul menopauzei este normală, din cauza schimbărilor hormonale. Dar menținerea unei greutăți sănătoase vă poate ajuta să vă gestionați simptomele și să vă îmbunătățiți starea generală de sănătate. Cu ajutorul unui nutriționist și al unui medic, puteți crea un plan de pierdere în greutate care să includă o dietă potrivită și un regim de exerciții fizice.

O dietă sănătoasă oferă organismului dumneavoastră nutrienți vitali pentru o sănătate și un nivel de energie optime. Activitatea fizică regulată vă poate, de asemenea, stimula starea de spirit, crește puterea, reduce riscul de boli cronice și combate oboseala.

În final, experiența fiecărei femei cu menopauza este unică. Este esențial să se consulte cu un profesionist din domeniul sănătății, înainte de a începe orice nou plan de tratament sau schimbare de stil de viață. În cele din urmă, cu îngrijirea și sprijinul potrivit, poate naviga prin menopauză cu încredere și confort.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: