Un tip de cancer poate fi practic…prevenit!

Timp aproximativ de lectură: 7 minute

Deoarece, practic, toate cazurile de cancer de col uterin pot fi prevenite, în 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat un plan ambițios pentru a crea un „viitor fără cancer de col uterin”. Dacă vom reuși, cancerul de col uterin va deveni primul cancer care va fi „eliminat” la nivel mondial, astfel încât aproape nimeni să nu se mai îmbolnăvească.

Ce știm acum despre cancerul de col uterin (cervical)?

Știm că este dat de creșterea necontrolată a unor celule anormale în mucoasa colului uterin în prezența infecției persistente cu HPV.

Istoria naturală a cancerului de col uterin este bine înțeleasă și modelul carcinogenezei în mai multe etape este larg acceptat, infecția cu HPV, progresia către pre cancer și invazia cancerului fiind considerate etape critice.

Date fiind cunoștințele existente despre acest tip de cancer, dar, mai ales, metodele eficiente de prevenție care trebuie aplicate cu consecvență, în Săptămâna prevenirii cancerului de col uterin (20-26 ianuarie) trebuie să ne concentrăm asupra modului în care, prin cercetare și o combinație de vaccinare și screening, putem face din cancerul de col uterin un pericol al trecutului.

Iar primul lucru pe care ar trebui să-l facem în România, o țară rămasă în urma multor alte țări europene în efortul de a elimina cancerele cauzate de HPV, este să ne uităm la modelele care funcționează în Europa și să învățăm din ele.

De exemplu, România avea aproximativ 3.380 de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate anual (conform estimărilor pentru 2020) și al doilea cel mai frecvent cancer feminin la femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. Cu toate acestea, România are niveluri relativ scăzute de adoptare a vaccinării anti-HPV și de screening pentru cancerul de col uterin, cu aproximativ 30% dintre femeile eligibile supuse screeningului și 13% dintre adolescente vaccinate.

Comparativ, în Finlanda, screeningul cancerului de col uterin a început în 1963 și s-a extins într-un program național la începutul anilor 1970. Scopul screeningului este de a reduce incidența și mortalitatea cancerului de col uterin prin detectarea acestuia și a precursorilor săi, care pot fi tratați înainte de a se transforma în cancer. Ratele incidenței standardizate în funcție de vârstă au început să scadă odată cu depistarea în anii 1970 și au continuat să scadă până în anii 1990, după care au rămas stabile, iar ratele mortalității au continuat să scadă. Prin urmare, screening-ul a fost eficient în Finlanda, reducând incidența și mortalitatea cu aproximativ 80% (IARC 2005, Lönnberg et al. 2012, Pankakoski et al. 2022).

Dacă ne uităm la ce fac finlandezii, participarea la depistarea cancerului de col uterin a crescut ușor față de anii 1990 ajungând la 72%. Majoritatea screening-urilor au fost efectuate cu ajutorul testului HPV mai degrabă decât testul Papanicolau, utilizat anterior (decizia ce test să folosească a aparținut fiecărui județ în parte). Numărul de cancere de col uterin și leziunilor pre canceroase grave depistate în cadrul screening-ului grupurilor de risc a crescut semnificativ în comparație cu anii anteriori. Responsabilitatea pentru screening a fost transferată de la municipalități la serviciile județene de bunăstare începând cu anul 2023, astfel încât datele regionale sunt raportate cu mai multă acuratețe.

Apoi, ar trebui să ne preocupe ca educația populației referitoare la acest subiect să fie cât mai corectă și completă. În acest sens, ar fi util de știut câteva lucruri simple:

1. Ce este bine să știm despre virusul HPV ?

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de virusul papiloma uman (HPV). Această legătură a fost demonstrată în anii 1990.

Acest lucru ar putea părea îngrijorător, dar este important să ne amintim că, deși HPV poate provoca unele tipuri de cancer, a avea HPV nu înseamnă că ai sau vei avea cu siguranță cancer. De fapt, cei mai mulți dintre noi vor avea HPV la un moment dat în viață, fără ca acesta să provoace vreun rău și de multe ori fără să știm.

2. Ce este bine să înțelegem despre screening-ul HPV?

Screening-ul presupune testarea persoanelor aparent sănătoase, fără simptome. Acesta poate salva vieți prin depistarea cancerelor într-un stadiu incipient sau chiar, în cazul cancerului de col uterin, prin prevenirea acestora.

Testul cel mai vechi și cel mai des utilizat este testul citologic sau PAP (Babeș-Papanicolau). În timpul acestuia, se colectează o mică mostră de celule de pe colul uterin și se trimite la laborator pentru a fi examinată la microscop. Acest test este util pentru depistarea unor schimbări la nivelul celulelor cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin, dacă nu sunt tratate la timp. Există două tipuri de teste Papanicolau (PAP): convențional și în mediu lichid. Testul PAP convențional implică plasarea probei imediat pe o lamă și fixarea ei după recoltare în cabinetul medical. Acest test nu poate verifica în același timp dacă sunt prezente tulpinile de HPV cu risc ridicat, dar este la fel de bun în detectarea celulelor anormale ca și testul în mediu lichid. Pe de altă parte, testul PAP în mediu lichid presupune introducerea probei într-un flacon cu un mediu special și apoi trimiterea la laborator pentru procesare. Acest lucru previne pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Testul PAP în mediu lichid are două avantaje importante: reduce șansele ca proba să nu fie potrivită pentru interpretare și permite testarea în același timp a tulpinilor de HPV cu risc ridicat din aceeași probă.

Un test mai nou, care este utilizat în din ce în ce mai multe programe de screening, verifică prezența infecției cu papilomavirus uman (HPV), întrucât aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cronică cu HPV.

În România, medicul ar putea să recomande pacientelor să facă teste de screening pentru cancerul de col uterin în următoarele moduri: 1. Examenul citologic Babeș-Papanicolau convențional sau în mediul lichid, între vârstele de 21 și 65 de ani, o dată la 3 ani, dacă două teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale. 2. Testul HPV cu risc oncogenic înalt, o dată la 5 ani, după vârsta de 30 de ani. 3. Cotestarea, care implică testarea HPV și examenul citologic Babeș-Papanicolau, între vârstele de 30 și 65 de ani, la intervale de 5 ani.

În Regatul Unit, de exemplu, screeningul cervical se realizează prin testarea primară HPV, care testează mai întâi proba de celule cervicale pentru HPV. Laboratorul va căuta să vadă dacă aveți un tip de virus cu risc ridicat. În cazul în care se găsește HPV cu risc ridicat, laboratorul va testa proba pentru modificări anormale ale celulelor. Însă în anii trecuții, un studiu finanțat în Regatul Unit a scos la iveală o lacună în înțelegerea de către multe femei a HPV și a rolului său în screeningul cervical, ceea ce ar putea avea un impact asupra numărului de persoane care aleg să se prezinte la programările pentru screeningul cervical.

3. De ce screeningul se poate face la intervale diferite?

În Anglia și Irlanda de Nord, dacă sunteți eligibilă pentru screening-ul cervical, veți fi invitată la fiecare 3 ani. Cu toate acestea, în Scoția și Țara Galilor, puteți fi invitată la fiecare 5 ani dacă aveți un risc scăzut. Așadar, de ce această diferență?

Pe scurt, datorită cercetării. În 2022, un studiu a confirmat că oferirea screening-ului cervical prin testarea HPV previne în mod eficient cancerul de col uterin, fără a fi nevoie de screening regulat. Alături de rezultatele cercetărilor anterioare, acest studiu a arătat că intervalul de timp dintre testele de depistare a cancerului de col uterin poate fi prelungit în condiții de siguranță pentru femeile care au rezultate negative la testul pentru HPV. Cele care prezintă un risc mai ridicat vor fi invitate mai des.

4. Prevenirea cancerului de col uterin cu ajutorul vaccinurilor

Deja știm că HPV cauzează majoritatea cazurilor de cancer de col uterin și că ne putem testa pentru HPV prin screening. Dar, după cum probabil știți, există, de asemenea, o modalitate prin care ne putem proteja împotriva infectării cu HPV: vaccinarea.

Vaccinarea împotriva HPV a fost oferită în Regatul Unit din 2008, iar în alte țări europene, printre care și România, din anii următori.

Pentru Regatul Unit, un studiu care s-a uitat la efectele vaccinării, a constatat că vaccinul împotriva HPV s-a dovedit a reduce drastic ratele de cancer de col uterin cu aproape 90% la femeile în vârstă de 20 de ani cărora li s-a oferit acest vaccin la vârsta de 12-13 ani.

„Este o realizare uriașă. Este plăcut să ne gândim că următoarea generație nu va trebui probabil niciodată să se îngrijoreze cu adevărat de cancerul de col uterin în această țară”, a declarat profesorul Peter Sasieni, care a condus echipa de la Kings College London.

5. Vaccinarea unei întregi generații

La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei.

Și, în ciuda unor studii precum cel de mai sus, care arată că programele de vaccinare reduc dramatic ratele de cancer de col uterin, există încă țări care nu dispun de programe universal accesibile.

Tocmai de aceea, acolo unde ele există, cum se întâmplă, din fericire, în România, prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinarea fetelor și a băieților este cea mai sigură cale pentru protejarea generațiilor viitoare de cancerul de col uterin sau alte forme de cancer provocate de virusul HPV.

Mirela Mustață, Redactor executiv

Surse de documentare: