Timp de lectură 7 minute

Peisajul actual al asistenței medicale globale este definit de o serie de provocări conexe.

Creșterea costurilor duce la presiuni asupra finanțării și la inechități în furnizarea de asistență medicală, în timp ce cererea pacienților de servicii personalizate pentru nevoile lor complexe pune și mai mult presiune pe sistemele de sănătate.

La doi ani după pandemia globală, profesioniștii din sănătate continuă să fie supuși presiunilor și li se cere să facă mai mult cu resurse din ce în ce mai limitate. În acest context, este important de remarcat faptul că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, până în 2030, va exista un deficit de 11 milioane de lucrători în domeniul sănătății.

Potrivit raportului Clinician of the Future publicat de Elsevier în 2025, criza de timp este o preocupare majoră pentru clinicienii din prezent. Peste un sfert (28%) dintre clinicienii intervievați la nivel mondial consideră că nu au suficient timp pentru a oferi o îngrijire bună. De asemenea, 69% dintre clinicieni văd mai mulți pacienți acum decât în urmă cu doi ani (24 de pacienți pe zi în medie la nivel global în 2024, față de 22 în 2023). Mai mult decât, pacienții folosesc din ce în ce mai mult instrumente de inteligență artificială pentru a-și culege propriile informații înainte de programări, ceea ce aduce noi potențiale provocări cauzate de informații eronate cu care aceștia vin la consultații.

Există și alte sondaje care arată aceleași tendințe în ceea ce privește presiunea semnificativă a timpului pentru diverse cadre medicale, ceea ce duce, de asemenea, la mai mult burnout.

De exemplu, revista Medscape a chestionat recent medici cu normă întreagă din Franța, Germania, Italia, Portugalia, Spania și Regatul Unit pentru a analiza modul în care aceștia fac față burnout-ului și pentru a-și evalua starea de bine. 5722 de medici practicanți din aceste țări (1055 din Franța, 1059 din Germania, 1229 din Italia, 440 din Portugalia, 1036 din Spania, 903 din Regatul Unit) au fost invitați în perioada 4 decembrie 2024 – 28 martie 2025 să participe la un sondaj online de 10 minute privind bunăstarea personală.

O mare majoritate a medicilor care au raportat epuizarea profesională în cadrul acestui sondaj au dat vina pe profesia lor. Regatul Unit s-a situat pe primul loc în ceea ce privește „totul se datorează muncii” (31%) și Spania pe primul loc în ceea ce privește „cea mai mare parte se datorează” (56%).

Epuizarea profesională în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății a fost recunoscută de mult timp drept o problemă gravă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îl clasifică drept un „fenomen ocupațional”, iar experții de la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2024 au subliniat prevalența acestuia în rândul oncologilor, citând sarcinile grele, resursele tot mai reduse și impactul emoțional al îngrijirii pacienților cu cancer.

De asemenea, conform unui mini-studiu realizat de Alexandra Galluci cu 17 medici care au părăsit Franța, mulți dintre factorii care îi determină pe medicii francezi să plece sunt direct legați de climatul profesional din țară: complexitatea înființării unui cabinet privat, supraîncărcarea administrativă și stresul cauzat de deficitul de personal și resursele limitate de asistență medicală. Pentru 6 dintre cei intervievați de Gallucci, punctul de ruptură a venit atunci când și-au dat seama că sănătatea lor fizică și psihică este în pericol.

Pe de altă parte, 9 din 10 francezi din sondajul Medscape consideră că sănătatea și bunăstarea lor reprezintă o prioritate absolută. În Regatul Unit, General Medical Council a raportat la începutul acestui an că 15% dintre medici au făcut pași spre a părăsi profesia, citând adesea impactul pe care cerințele de muncă îl au asupra bunăstării personale.

În toată Europa, medicii se bazează pe exerciții fizice, hobby-uri și timp petrecut cu familia și prietenii pentru a-și proteja sănătatea mentală. În Spania, 72% dintre aceștia au subliniat timpul petrecut cu familia, în timp ce medicii germani au pus accentul pe somn (65%). Germanii au fost, de asemenea, mai predispuși decât colegii din alte părți să facă voluntariat (17 %) sau să consume alcool (16 %) ca strategii de adaptare la această situație.

Activitatea fizică insuficientă rămâne o problemă larg răspândită în Europa, potrivit OMS și OCDE. Chiar și în rândul medicilor care au răspuns la sondajul Medscape, puțini au declarat că fac mișcare de mai mult de 3 ori pe săptămână, iar 1 din 4 medici italieni au declarat că nu fac deloc mișcare.

În 2023, Comitetul permanent al medicilor europeni(The Standing Committee of European Doctors)a publicat recomandări pentru îmbunătățirea bunăstării medicilor din toată Europa. Ei au arătat că importanța abordării bunăstării medicilor se extinde dincolo de viața lor personală; aceasta influențează în mod direct siguranța pacienților și calitatea asistenței medicale.

Cercetările au confirmat pentru că au demonstrat că epuizarea profesională a medicilor este corelată cu scăderea nivelului de siguranță a pacienților, a profesionalismului și, astfel, reducerea satisfacției pacienților.

Recomandările privind bunăstarea formulate de Comitetul permanent al medicilor europeni includ punerea în aplicare a unor criterii de referință pentru câteva elemente: capacitățile minime ale forței de muncă în domeniul asistenței medicale pentru a asigura niveluri sigure de personal, dezvoltarea de programe de bunăstare adaptate pentru medici, asigurarea unei finanțări adecvate pentru sectorul medical, reducerea volumului de muncă administrativă și integrarea promovării bunăstării în programele de învățământ medical.

Conform raportului Comitetului permanent al medicilor europeni, consolidarea rezilienței personale este o responsabilitate comună. Asociațiile medicale naționale și angajatorii ar trebui să sprijine în mod activ medicii individuali în dezvoltarea și consolidarea rezilienței lor personale.

Sunt recomandate intervenții care să le ofere medicilor abilități de mindfulness, tehnici eficiente de gestionare a stresului, regimuri de fitness fizic și acces la opțiuni alimentare hrănitoare la locul de muncă. Astfel de inițiative și-au demonstrat potențialul în ceea ce privește reducerea epuizării profesionale și îmbunătățirea bunăstării psihologice în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. 

În plus, tehnologia, în special inteligența artificială, are potențialul de a contribui la reducerea unei părți din presiunea din ce în ce mai mare a timpului cu care se confruntă profesioniștii din domeniul sănătății.  Clinicienii înșiși sunt optimiști cu privire la beneficiile pe care inteligența artificială le va aduce în următorii doi sau trei ani. Pornind de la evoluțiile deja observate în domenii precum imagistica medicală, clinicienii văd potențialul inteligenței artificiale de a le economisi timp, de a îmbunătăți procesul de diagnosticare și, în cele din urmă, de a îmbunătăți rezultatele pentru pacienți. Aproape două cincimi dintre clinicieni cred că inteligența artificială va duce la creșterea numărului de pacienți care se autodiagnostichează.

Cu toate acestea, raportul Elsevier’s Clinician of the Future: Attitudes toward AI a arătat în 2024 că, în acest stadiu, aproape jumătate dintre clinicieni nu au folosit încă inteligența artificială în activitatea lor din cauza lipsei de timp. Instituțiile din domeniul sănătății observă din ce în ce mai mult potențialul inteligenței artificiale de a aborda problemele de bază și, conform sondajului din 2024, unele instituții au început să ia măsuri. Cu toate acestea, 44% dintre clinicieni nu erau conștienți de modul în care instituțiile lor se pregăteau pentru utilizarea inteligenței artificiale.

Practic, instrumentele de inteligență artificială îi vor ajuta în viitor pe clinicieni să câștige timp prețios, reducând presiunea asupra acestora într-un rol din ce în ce mai ocupat. Folosind inteligența artificială, medicul își poate desfășura activitatea administrativă mai rapid și să aibă suficient timp pentru a oferi o bună îngrijire pacienților, menținând în același timp un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. Dincolo de acest rol, inteligența artificială va contribui la reducerea presiunii în întregul sistem, reducând parțial impactul negativ al lipsei de personal.

Apoi, clinicienii sunt așteptați să lucreze într-un sistem bazat mai mult pe prevenție. Aici inteligența artificială îi va ajuta să lucreze cu pacienții pentru a le monitoriza starea de sănătate și a identifica orice motive de îngrijorare. Instrumentele de inteligență artificială vor sprijini clinicianul în diverse aspecte ale activității sale, inclusiv în comunicarea cu pacienții și luarea deciziilor clinice, permițându-le să analizeze cu precizie situații complexe.

Înarmat cu instrumente de inteligență artificială și cu competențele și cunoștințele necesare pentru a le utiliza, clinicianul viitorului își va folosi abilitățile tehnologice pentru a găsi eficiențe în diferite aspecte ale rolului său, inclusive sarcinile administrative, comunicarea cu pacienții, diagnosticarea și luarea deciziilor clinice. Inteligența artificială va furniza dovezile de care au nevoie pentru a crea planuri de tratament optime și îi va ajuta să monitorizeze progresul, accelerând evoluția medicinei personalizate.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. Clinician of the Future 2025 report – Elsevier
2. https://www.medscape.com/slideshow/eu-wellness-report-2025-6018767a
3. https://www.medscape.com/viewarticle/why-french-doctors-are-leaving-france-2025a1000v71
4. https://www.cpme.eu/api/documents/adopted/2023/11/cpme_ad_11112023_103(2023).final.policy.doctors.wellbeing.pdf
5. Sursa foto: https://www.cpme.eu/news/prevent-and-protect-european-doctors-summer-magazine-focuses-on-health-workforce-and-prevention
6. Sursa graficului: Raportul Clinicianul viitorului 2025 – Elsevier