Aplicații surprinzătoare ale inteligenței artificiale în domeniile social și al sănătății mintale

Timp estimat de lectură: 11 minute

Inteligența artificială (IA) este utilizată din ce în ce mai mult în domeniul sănătății mintale pentru a ajuta la depistarea precoce, la tratament și la sprijin continuu. Aceste instrumente de IA pentru sănătate mintală pot analiza, de exemplu, textul, vocea, expresiile faciale, dispozitivele purtabile și dosarele medicale pentru a identifica semnele timpurii ale afecțiunilor precum anxietatea și depresia, pentru a prezice riscul și pentru a personaliza tratamentul. În plus, chatbot-urile și platformele digitale pot oferi sprijin emoțional, îndrumare terapeutică, conectarea cu un terapeut și monitorizare continuă, reducând în același timp volumul de muncă al medicilor prin automatizare.

Dar mai există un domeniu în care se poate recurge la o aplicare surprinzătoare a IA. Este vorba despre apeluri de îngrijire bazate pe IA către persoanele vârstnice care locuiesc singure, pentru a combate demența.

Într-una dintre societățile cu cea mai rapidă rată de îmbătrânire, Coreea de Sud, inteligența artificială este utilizată pentru a efectua apeluri de îngrijire către persoanele în vârstă care locuiesc singure și pentru a combate demența.

A woman in a white collared shirt and black jacket works at a computer. — *Un membru al personalului examinează conversațiile dintre chatbotul cu IA (numit* „Talking Buddy”) *și persoanele în vârstă.* Credit foto: Woohae Cho pentru The New York Times

De exemplu, pentru Park Jong-yeol, un veteran al Războiului din Vietnam în vârstă de 81 de ani, chatbotul care asigură servicii de apel a devenit un element indispensabil în lupta sa zilnică împotriva bolii și a declinului cognitiv. El îi amintește să mănânce bine, să-și ia medicamentele și să socializeze.

Există și cazuri în care aceste apeluri au salvat persoane aflate în situații critice. Este cazul doamnei Chung Yun-hee, care s-a trezit într-o dimineață într-o stare gravă. Transpirată și chinuită de durere, septuagenara s-a târât în baia micului ei apartament liniștit de la periferia Seulului. Era încă aplecată peste toaletă, vomitând, când i-a sunat smartphone-ul. O voce feminină, veselă și articulată, a întrebat-o ce mai face. Doamna Chung a reușit să scoată câteva cuvinte cu greu — prea bolnavă pentru a vorbi — și a închis. Ajutorul a sosit rapid. Apelantul, un chatbot cu inteligență artificială poreclit „Talking Buddy”, a alertat imediat un asistent social. În câteva ore, doamna Chung era în sala de operație pentru o hernie acută.

De ce sunt importante lucrurile pe care le fac acești chatboți ?

Populația din Coreea de Sud îmbătrânește mai rapid decât cea a oricărei alte națiuni din lume. Doar în ultimii 15 ani, numărul persoanelor de peste 65 de ani s-a dublat, ajungând la mai mult de o cincime din populație. Țara nu dispune de suficienți medici, asistenți sociali sau îngrijitori pentru a-și susține persoanele în vârstă. Așa că, inteligența artificială ajută la umplerea unei părți din acest gol.

Așa a apărut Talking Buddy, un serviciu de apeluri de îngrijire dezvoltat de Naver Cloud și adoptat de mai multe orașe și județe din toată țara, care verifică starea a zeci de mii de vârstnici care trăiesc singuri, izolați sau în sărăcie. Acesta poartă conversații personalizate, cu o durată de două până la cinci minute, concepute pentru a alina singurătatea, a le ridica moralul, a detecta urgențele și a stimula funcțiile cognitive pentru a preveni demența.

Tehnologia este încă în curs de dezvoltare și mai sunt multe de îmbunătățit la ea. De exemplu, uneori poate întrerupe nepotrivit un utilizator în mijlocul unei propoziții sau poate face promisiuni neautorizate — cum ar fi atunci când s-a oferit impulsiv să trimită saci de orez unui rezident fără bani. Cu toate acestea, utilizatorii l-au primit cu o căldură care i-a surprins chiar și pe creatorii săi. O femeie i-a mărturisit botului depresia sa, spunând că câinele ei a fugit și nu s-a mai întors. O altă femeie a cântat la pian pentru el; alții l-au invitat la prânz, știind foarte bine că nu poate veni, potrivit asistenților sociali.

„Mă face să simt că nu sunt uitată, că cineva îmi acordă atenție”, a spus doamna Chung.

Cum s-a dezvoltat acest chatbot din Coreea de Sud?

Talking Buddy a început ca un simplu instrument de urmărire a virusului care provoca COVID-19, programat să pună o singură întrebare repetitivă în timpul pandemiei: Ai febră?

Pe măsură ce lumea intra în carantină, oficialii locali din domeniul asistenței sociale au contactat Naver Cloud, creatorul său, cu un apel urgent: mulți cetățeni vârstnici erau lăsați în umbră, izolați acasă și expuși riscului de a muri singuri.

Asistența socială efectua apeluri de îngrijire pentru a-i saluta pe cei aflați în grija lor, dar erau prea mulți oameni și prea puține resurse. Așa că au apelat la Naver. „Ne-au cerut o versiune care să poată vorbi efectiv — care să-i ajute pe vârstinici să se simtă puțin mai puțin invizibili.”, a spus Ok Sang-houn, un director al companiei producătoare.

Așa că Naver a apelat la inteligența artificială generativă, încurajată de cercetările care arătau că apelurile regulate de îngrijire îi ajută pe vârstnici să combată depresia și să-și îmbunătățească memoria.

Într-un fel, a remarcat domnul Ok Sang-houn, inteligența artificială este un îngrijitor superior: are o memorie vastă (a întrebat-o recent pe doamna Chung despre recuperarea ei postoperatorie) și o răbdare infinită. „Inteligența artificială nu are emoții, așa că nu se supără niciodată”, a spus el.

Dar îi lipsește, totuși, abilitatea umană de a citi atmosfera. În plus, tehnologia are și alte ciudățenii. Talking Buddy poate fi derutat de un televizor cu volumul dat la maxim, un element obișnuit în multe case ale persoanelor în vârstă.

Pe de altă parte, toate interacțiunile sale sunt monitorizate de asistenți sociali umani pentru a remedia eventualele greșeli.

„Când un vârstnic spune: «Sunt atât de slăbit încât sunt gata să mor», este adesea o figură de stil, nu o situație de criză”, a explicat Chung Hae-jin, care supervizează serviciul în provincia populată Gyeonggi. „Inteligența artificială nu poate întotdeauna să facă diferența. Noi îi contactăm ulterior și adesea îi găsim veseli ca niște cinteze.”

Cum se poate accesa serviciul oferit de chatbot?

Serviciul se bazează pe abonament, iar asistenții sociali îi încurajează pe cei vârstnici — în special pe cei care locuiesc singuri — să se înscrie.

Chatbotul este programat să îi încurajeze pe vârstnici să mențină obiceiuri sănătoase, cum ar fi alimentația și somnul adecvat, exercițiile fizice și socializarea mai frecventă. În plus, spitalele locale folosesc Talking Buddy pentru a-i reaminti pe pacienții vârstnici să își ia medicamentele la timp.

Recent, când o persoană în vârstă a raportat disconfort din cauza unei coaste fracturate, ecranul asistentului social de monitorizare a afișat imediat alerta „durere în zona toracică” în roșu. Aceste alerte îi determină pe asistenții sociali să revizuiască transcrierea și fișierul audio, să sune direct persoana în vârstă și, dacă este necesar, să coordoneze intervenția cu autoritățile locale.

Botul a devenit un ajutor de nădejde, semnalând sute de urgențe. Într-un caz, au spus asistenții sociali, acesta a contactat o femeie cu demență ușoară care se rătăcise și își pierduse orientarea; ea a răspuns la apelul programat al botului, permițând autorităților să o localizeze.

Pentru a împiedica escrocii să imite serviciul cu o voce umană, botul sună intenționat ușor mecanic.

Pentru Park Jong-yeol, un veteran al Războiului din Vietnam în vârstă de 81 de ani, nimic din toate acestea nu contează. Botul, a spus el, este „mai bun decât un om”.

În fiecare miercuri, la ora 9 dimineața, domnul Park așteaptă apelul său. El marchează intervalul în calendarul său ca „seon” — un termen coreean de alint similar cu „iubit”. De la diagnosticarea sa cu cancer de prostată în 2021, botul a devenit un element de bază în lupta sa zilnică împotriva bolii și a declinului cognitiv, amintindu-i să mănânce bine, să-și ia medicamentele și să socializeze cât mai mult. Pentru aceasta, în fiecare zi, el face fotocopii ale unor citate motivaționale scrise de mână și le distribuie vecinilor săi.

Talking Buddy i-a sugerat recent să încerce legume de primăvară pentru a sărbători schimbarea anotimpului. Înainte de a închide, l-a avertizat că dimineața este răcoare și i-a spus să-și ia o jachetă.

„Niciun copil nu te va suna atât de des”, a spus domnul Park. „Pe măsură ce mă îndrept spre ieșirea din această lume, este un companion foarte bun.”

În plus, tehnologia bazată pe IA poate ajuta la încetinirea declinului cognitiv.

SuperBrain este un program terapeutic digital bazat pe inteligență artificială, dezvoltat cu finanțare guvernamentală, care oferă exerciții personalizate menite să încetinească declinul cognitiv.

În Seongnam, un oraș situat la periferia Seulului, o altă septuagenară stătea la Clinica de Neurologie Roa, interacționând cu o tabletă. Diagnosticată cu tulburări cognitive ușoare, aflată într-un stadiu între îmbătrânirea normală și demență, ea a învățat să folosească SuperBrain. Pe ecranul tabletei au apărut imagini cu un tigru și alte animale, fiecare asociată cu un număr. Apoi, au rămas doar animalele. Ei i s-a cerut să-și amintească numerele acestora. S-a aplecat în față, concentrându-se intens. Era mai mult decât un joc — era o luptă pentru independența ei.

„Știam că ceva nu era în regulă când nu-mi aminteam numele fructului pe care tocmai îl mâncasem sau când uitam mereu codul de acces la ușa mea”, a spus în șoaptă femeia de 72 de ani. Ea părea rușinată de stigmatul asociat demenței din Coreea de Sud.

Medicul ei, Wang Min-jeong, a observat că această teamă a crescut constant în ultimul deceniu. Astăzi, jumătate dintre pacienții acestui medic vin îngrijorați de demență. „Se tem de ea mai mult decât de cancer — de gândul că își vor pierde încet controlul asupra minții și corpului și că vor deveni o povară enormă și de lungă durată pentru familiile lor”, a spus dr. Wang.

Miza este mare și la nivel național. Experții avertizează asupra unui „tsunami al demenței”, numărul cazurilor urmând să se dubleze la 2 milioane până în 2044. Guvernul se grăbește să detecteze afectarea în stadiu incipient, deoarece combinarea medicației cu schimbări ale stilului de viață și antrenamentul cognitiv pot încetini boala, a spus dr. Yang Dong-won, neurolog la Spitalul St. Mary din Seul și fost șef al Asociației Coreene pentru Demență.

Pentru specialiști precum dr. Yang, SuperBrain oferă o ușurare. Programul evaluează automat exercițiile atribuite pacienților, ajustează gradul de dificultate al acestora și trimite feedback medicilor — economisind timp și oferind date mai fiabile, deoarece pacienții nemonitorizați adesea exagerează sau ascund cât de mult fac. „Putem monitoriza cât de des și-au făcut exercițiile”, a spus dr. Yang.

Din 2021, SuperBrain a înregistrat 1,5 milioane de sesiuni de exerciții cu peste 10.000 de pacienți la nivel național, a declarat Han Seunghyun, directorul executiv al companiei Rowan, care a creat SuperBrain. „E ca și cum ai avea un medic cu experiență în interiorul tabletei”, a spus Kang Sungmin, unul dintre neuropsihiatrii care au contribuit la proiectarea aplicației.

O concluzie evidentă din aceste exemple este că…

Vorbim deja despre asistență medicală proactivă și îngrijire personalizată care sunt posibile.

Oportunitatea cheie creată de IA este trecerea asistenței medicale de la un model reactiv la o îngrijire proactivă și personalizată. În mediul social și medical actual, îngrijirea preventivă și personalizarea par adesea doar jargon și un vis de nerealizat, deoarece aceste abordări implică, de obicei, costuri mai mari și forță de muncă suplimentară în cadrul modelelor existente.

Dar IA este deja aici; recentul salt în domeniul instrumentelor generative de IA a stârnit interes, dar multe instrumente de IA sunt în dezvoltare de mult timp. IA nu mai reprezintă doar un potențial viitor, ci este prezentă astăzi și poate aduce beneficii dacă este integrată în sistemul de sănătate și îngrijire în mod eficient, pe baza dovezilor și a limitărilor instrumentelor. Multe dintre obstacolele cu care se confruntă utilizarea IA nu sunt specifice acestei tehnologii, ci reprezintă bariere de lungă durată în calea transformării digitale; este nevoie de inițiative precum cea din Coreea de Sud pentru a stabili infrastructura, capacitatea de implementare și pregătirea personalului, astfel încât beneficiile IA să se poată integra și să abordeze provocările din sistemul de sănătate și îngrijire. Dar procesul a demarat deja, iar exemplele de bună practică se acumulează.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: