Evenimente medicale ale lunii ianuarie

Timp aproximativ de lectură: 3 minute

Printre evenimentele medicale ale lunii ianuarie se numără și două teme mai puțin obișnuite pentru agenda din țara noastră. Și totuși temele nu sunt cu totul inadecvate, având în vedere că mobilitatea persoanelor poate duce la expunerea la riscuri, deoarece foarte puține spații geografice de pe glob rămân astăzi izolate. Tocmai de aceea trebuie să înțelegem corect despre ce este vorba.

Prima temă este ”Ziua Mondială a bolnavilor de lepră”, 27 ianuarie.

De ce este important să știm despre această boală? Pe 11 decembrie anul trecut, Ministerul Sănătății a confirmat diagnosticul în două cazuri cu lepră în Cluj-Napoca. Pacientele, originare din Indonezia, ajunseseră în România pentru a munci aici, prin intermediul unei agenții de recrutare de forță de muncă. Țara lor de origine se află pe locul al treilea la nivel global la numărul de infectări cu cazuri noi de lepră, după India și Brazilia, conform rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Așadar, tema zilei de 27 ianuarie este despre lepră – o boală tropicală neglijată (NTD) care încă mai apare în peste 120 de țări, cu peste 200 000 de cazuri noi raportate în fiecare an.

Iar scopul acestei zile este de a sensibiliza opinia publică cu privire la stigmatul asociat acestei boli, de a-i informa pe oameni că aceasta este o boală răspândită de un tip de bacterie și că poate fi ușor vindecată. Deci, să nu se teamă.

Așadar, principalele lucruri pe care populația ar trebui să le știe despre lepră pentru a nu se îngrijora sunt:

Este o boală infecțioasă cronică cauzată de un tip de bacterie, Mycobacterium leprae.
Boala afectează în principal pielea și nervii periferici. Netratată, boala poate provoca dizabilități progresive și permanente.
Bacteriile se transmit prin picături din nas și gură în timpul contactului prelungit și apropiat cu cazuri netratate.
Boala este curabilă cu terapia multi-medicamentoasă (MDT).
Lepra este raportată în toate cele șase regiuni ale OMS; dar majoritatea cazurilor noi detectate anual provin din regiunea Asiei de Sud-Est.

Se consideră că boala se transmite prin picături provenite din nasul și gura unei persoane cu lepră netratată, care conțin agentul cauzator, în urma unui contact prelungit și apropiat. Boala nu se transmite prin contact întâmplător (cum ar fi strângerea de mână sau îmbrățișarea, împărțirea meselor sau statul unul lângă altul). Pacientul încetează să mai transmită boala, odată ce-și începe tratamentul.

Aproximativ 95% dintre oameni nu pot contracta lepra, deoarece sistemul lor imunitar poate combate bacteria care o provoacă. Boala nu se transmite prin contact sexual și nu se transmite fătului în timpul sarcinii.

Diagnosticul leprei se pune clinic. În cazurile dificil de diagnosticat, pot fi necesare servicii de laborator.

Boala se manifestă de obicei prin leziuni cutanate și afectarea nervilor periferici. Lepra se diagnostichează prin identificarea a cel puțin unuia dintre următoarele semne cardinale: (i) pierderea definitivă a sensibilității într-o zonă palidă (hipopigmentată) sau roșiatică a pielii; (ii) îngroșarea sau mărirea nervului periferic, cu pierderea sensibilității și/sau slăbirea mușchilor inervați de acel nerv; (iii) detectarea microscopică a bacililor într-un frotiu de piele.

Pe baza celor de mai sus, cazurile de lepră sunt clasificate în două tipuri în scopul tratamentului: cazuri paucibacilare (PB) și cazuri multibacilare (MB).

Caz PB: un caz de lepră cu 1-5 leziuni cutanate, fără prezența demonstrată a bacililor într-un frotiu cutanat.

Caz MB: un caz de lepră cu mai mult de cinci leziuni cutanate; sau cu afectare nervoasă (nevrită pură sau orice număr de leziuni cutanate și nevrită); sau cu prezența demonstrată a bacililor într-un frotiu cutanat, indiferent de numărul de leziuni cutanate.

Lepra este o boală curabilă. Regimul de tratament recomandat în prezent constă în trei medicamente (dapsonă, rifampicină și clofazimină) și este denumit terapie multi-medicamentoasă (MDT). Același regim, cu o durată de 6 luni pentru cazurile PB și de 12 luni pentru cazurile MB, a fost recomandat de OMS. MDT ucide agentul patogen și vindecă pacientul. Diagnosticul precoce și tratamentul prompt pot ajuta la prevenirea dizabilităților.

Însă doar detectarea cazurilor și tratamentul cu MDT s-au dovedit insuficiente pentru a întrerupe transmiterea. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, OMS recomandă urmărirea contactelor (contacte în gospodărie, vecinătate și sociale), însoțită de administrarea unei singure doze de rifampicină ca profilaxie post-expunere.

În ciuda faptului că boala este greu de contractat și complet vindecabilă, există încă multe prejudecăți și stigmatizare împotriva persoanelor care suferă de lepră. Persoanele afectate de această boală se confruntă adesea cu izolare socială și discriminare, în special în regiunile în care boala este mai răspândită. Iată de ce a înțelege bine despre ce este vorba este extrem de important

Tema aceasta este legată și de al doilea subiect al lunii: ”Ziua Mondială a Bolilor Tropicale Neglijate”, 30 ianuarie.

Bolile tropicale neglijate sunt un grup de mai multe afecțiuni care afectează peste un miliard de persoane care trăiesc în mare parte în zone marginalizate, rurale și urbane sărace, și în zone de conflict. Deși sunt prevenibile și tratabile, aceste boli – legate adesea de sărăcie – continuă să aibă consecințe devastatoare asupra sănătății, societății și economiei.

Mai multe astfel de boli afectează în mod disproporționat copiii, fetele, femeile și persoanele în vârstă. Unele boli cu manifestări cutanate (așa-numitele „NTD cutanate”, care includ leishmanioza cutanată și lepra) sunt desfigurante, în special pentru femei, deoarece acestea întârzie să apeleze la îngrijiri medicale, și deci întârzie diagnosticarea și tratamentul. Aceste boli lasă adesea cicatrici vizibile, care au impact psihologic, social și economic, care este amplificat în cazul femeilor din cauza normelor și așteptărilor culturale bazate pe gen. De asemenea, copiii infectați cu helmintiaze transmise prin sol suferă de deficiențe nutriționale și fizice.

Combaterea bolilor tropicale neglijate este un test decisiv pentru progresul către realizarea acoperirii universale cu servicii de sănătate, care poate fi atinsă numai dacă persoanele afectate sau expuse riscului de a contracta aceste boli beneficiază în mod adecvat de servicii de sănătate. Iată de ce eforturile globale de susținere a eliminării acestor boli sunt de salutat.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: