20 de ani de când lumea celebrează Ziua Mondială a Rinichiului

Timp aproximativ de lectură: 7 minute

Campania mondială dedicată creșterii gradului de conștientizare la nivel mondial a bolii cronice de rinichi și a importanței rinichilor pentru sănătatea noastră are o zi dedicată: 12 martie.

Bolile renale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. De obicei, la începutul bolii renale nu există simptome vizibile. Prin urmare, boala de rinichi trece adesea neobservată până când este foarte avansată. Din păcate, acesta este momentul în care o persoană are nevoie de dializă sau de un transplant renal.

În plus, tema este importantă deoarece boala renală afectează 1 din 10 persoane la nivel mondial.

Aproximativ 1 din 7 adulți din Statele Unite suferă de boală renală cronică. 90% dintre adulții cu boală cronică de rinichi nu știu că o au!

În România, există estimări care indică faptul că peste 2 milioane de oameni au boală renală cronică și nu știu că acest lucru le pune viața în pericol.

Iată de ce această Zi Mondială a Rinichiului poate fi un prilej de a demonta miturile despre rinichi și boala renală.

Pentru aceasta, un ghid în 5 pași ne poate ajuta la protejarea sănătății rinichilor.

Cheia este să descoperiți boala renală înainte ca problemele să înceapă. Testarea regulată pentru toată lumea este importantă, dar este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc.

Așadar, fiecare dintre noi ar trebui să urmeze acești 5 pași pentru a afla mai multe despre bolile renale, riscul la care ne expunem și cum să le prevenim.

Pasul 1: Cunoașteți aceste 5 lucruri pe care le fac rinichii sănătoși:

Elimină produsele reziduale și apa în exces din organism.
Ajută la menținerea tensiunii arteriale.
Mențin oasele sănătoase.
Ajută la producerea celulelor roșii din sânge.
Echilibrează mineralele importante din corpul dumneavoastră.

Apoi, este bine să cunoașteți care sunt cele 7 probleme pe care le poate cauza boala renală:

Insuficiență renală (boală renală în stadiu terminal).
Boli cardiace sau accident vascular cerebral.
Hipertensiune arterială.
Tulburări ale mineralelor și oaselor.
Hiperkaliemie sau niveluri ridicate de potasiu în sânge.
Afectarea nervilor (neuropatie).
Anemie sau niveluri scăzute de celule roșii din sânge.

Anumite afecțiuni pot fi fie o cauză, fie un rezultat al bolii renale. Acestea includ hipertensiunea arterială, bolile cardiace și accidentul vascular cerebral.

Pasul 2: Evaluați-vă riscul

Există 6 factori de risc principali:

Diabet (dumneavoastră sau familia dumneavoastră).
Hipertensiune arterială (dumneavoastră sau familia dumneavoastră).
Boli cardiace și/sau insuficiență cardiacă (dumneavoastră sau familia dumneavoastră).
Istoric familial de boală renală cronică sau insuficiență renală.
Antecedente personale de leziuni renale acute.
Obezitate.

Alți factori de risc:

Vârsta de 60 de ani sau mai mult.
Greutate mică la naștere.
Utilizarea excesivă prelungită de analgezice, cum ar fi ibuprofenul și naproxenul.
Lupus, alte tulburări autoimune.
Infecții cronice ale tractului urinar.
Pietre la rinichi.

A ști dacă riscați să suferiți de boli renale este primul pas către o viață mai sănătoasă.

Pasul 3: Recunoașterea simptomelor

10 posibile semne ale unor probleme renale:

Majoritatea persoanelor cu boală renală incipientă nu prezintă simptome, motiv pentru care detectarea precoce este esențială. Până la apariția simptomelor, boala renală poate fi avansată, iar simptomele pot induce în eroare. Fiți atenți la acestea:

Oboseală, slăbiciune (senzație de oboseală).
Urinare dificilă, dureroasă.
Urină spumoasă.
Urină roz, închisă la culoare (sânge în urină).
Sete crescută.
Nevoie crescută de a urina (în special noaptea).
Ochi umflați.
Față, mâini, abdomen, glezne, picioare umflate.
Greață.
Probleme de concentrare.

Pasul 4: Faceți un test

Dacă faceți parte dintr-un grup cu risc ridicat, întrebați medicul de familie despre aceste teste. Este posibil ca echipa dumneavoastră medicală să dorească să efectueze și alte teste.

Tensiunea arterială
1. Hipertensiunea arterială poate afecta inima și rinichii. De asemenea, poate afecta glomerulii, care sunt mici unități de filtrare formate din grupuri de vase mici de sânge din rinichi. Este a doua cauză principală de insuficiență renală, după diabet.
2. Scor bun: Sub 140/90 este un nivel bun pentru majoritatea persoanelor. Sub 130/80 este optim dacă aveți boală renală cronică sau ați primit un transplant de rinichi. Sub 120/80 este considerat cel mai bun. Nivelul optim de tensiune arterială depinde de situația dumneavoastră individuală, așa că consultați echipa medicală pentru a vedea ce este potrivit pentru dumneavoastră.
Raportul albumină urinară-creatinină (UACR) (test de urină)
1. Urmele unui tip de proteină, albumina, în urină (albuminurie) pot fi un semn precoce al bolii renale. Cantități regulate de albumină și/sau alte proteine în urină (proteinurie) indică afectarea rinichilor.
2. Scor bun: Mai puțin de 30 mg de albumină pe gram de creatinină urinară (un produs rezidual normal)
Rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR) (test de sânge)
1. Aceasta măsoară cât de bine filtrează rinichii sângele. Profesioniștii din domeniul sănătății măsoară nivelul creatininei din sânge și efectuează un calcul pentru a afla rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR).
2. Scor bun: Peste 90 este bun. 60-89 trebuie monitorizat. Mai puțin de 60 timp de 3 luni indică o boală renală. De notat că o eGFR mai mare de 60, în plus față de o UACR de 30 sau mai mare, sau alte semne de afectare a rinichilor, timp de 3 luni sau mai mult, duc spre un diagnostic de boală renală cronică. Unele exemple, dar nu toate, de afectare renală pot include infecții frecvente ale tractului urinar (ITU), sânge în urină (hematurie) sau rezultate anormale în timpul imagisticii medicale (ecografie, RMN sau tomografie computerizată) sau al analizei urinii.

Pasul 5: Rămâneți sănătoși

Iată 6 lucruri pe care ar trebui să le facă persoanele cu afecțiuni renale:

Să reducă tensiunea arterială ridicată.
Să gestioneze nivelul de zahăr din sânge.
Să reducă aportul de sare.
Să evite analgezicele anti-inflamatoare non-steroidiene (precum ibuprofenul).
Să reducă consumul de proteine.
Să facă vaccinurile recomandate pentru această grupă de risc, precum vaccinul gripal.

Specialiștii din sănătate, inclusiv cei din România, recomandă controale anuale și analize de sânge și urină. În țara noastră acestea sunt gratuite prin medicul de familie, în special pentru persoanele cu diabet, obezitate sau hipertensiune.

În plus, iată 10 lucruri pe care toată lumea ar trebui să le facă:

Să facă exerciții fizice regulate.
Să-și controleze greutatea.
Să urmeze o dietă echilibrată.
Să renunțe la fumat.
Să bea doar cu moderație.
Să rămână hidratat.
Să monitorizeze nivelul colesterolului.
Să facă un control medical anual.
Să fie la curent cu toate vaccinurile.
Să își cunoască istoricul medical familial.

Așadar, Ziua Mondială a Rinichiului 2026 va fi marcată pe 12 martie 2026. Campania pentru 2026 se concentrează pe tema „Sănătatea Rinichilor pentru Toți – Îngrijirea Oamenilor, Protejarea Planetei”, subliniind importanța conștientizării și a prevenirii bolilor renale.

Această zi este un moment crucial pentru a atrage atenția asupra importanței rinichilor și a prevenirii bolilor asociate, conform informațiilor de pe site-ul oficial al World Kidney Day 2026 și din diverse publicații, precum cele ale International Society of Nephrology.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: