Timp aproximativ de lectură: 6 minute

Istoria femeilor în medicină este una complexă. Timp de secole, numeroasele lor contribuții au fost ascunse sub straturi de prejudecăți sociale, restricții legale și neglijență istorică.

Cu toate acestea, fie că vorbim despre femeile-terapeut din vechime care preparau remedii pe care le învățau unele de la altele sau despre cercetătoarele moderne care dezleagă secretele vieții, femeile au fost mereu în prima linie a medicinei, vindecând, inovând și salvând nenumărate vieți.

Călătoria femeilor către profesia medicală a fost una plină de provocări, dar făcută cu perseverență.

Femeile medic din secolul al XIX-lea sunt sărbătorite ca pioniere, când ar trebui să le vedem mai degrabă ca recuperatoare ale unui teritoriu pierdut. Ele au fost continuatoarele unui lung șir de femei vindecătoare care și-au transmis cunoștințele și practicile, ancorate în lumea naturală, din generație în generație.

Practicile de vindecare ale femeilor erau adesea minimizate de o instituție medicală adesea ostilă. Începând cu secolul al XVI-lea, profesionalizarea a impus medicilor să aibă o educație universitară (disponibilă doar bărbaților) și o licență acordată de un tribunal sau de biserică. În acest fel, femeile, alături de bărbații care nu puteau plăti taxele sau nu se conformau credințelor religioase dominante ale epocii, au fost excluse din practica medicală formală. Atunci când femeile, care erau adesea practicieni de încredere ai comunității, continuau să ofere servicii, sistemul medical le considera vindecări nelegitime prin urmărire penală și pedepse.

O analiză istorică recentă nu a găsit suficiente dovezi care să susțină teoria populară de odinioară conform căreia femeile moașe și vindecătoare erau vizate în mod special de vânătoarea europeană de vrăjitoare. Cu toate acestea, arhivele proceselor de vrăjitoare din Scoția arată că vindecarea era o practică riscantă: dintre cele aproape 4 000 de acuzații de vrăjitorie, 24 de bărbați și 118 de femei au fost persecutați pentru că practicau vindecarea sau activau ca moașe.

Și astăzi, medicina sau vindecarea tradițională este în mod regulat respinsă ca o alternativă neștiințifică, dar ea a pus bazele tratamentelor pe care le folosim astăzi în medicina modernă. Multe medicamente farmaceutice moderne provin din ingredientele active ale plantelor – adesea păstrate de femei sau comunități indigene – care sunt acum extrase pentru a fi utilizate de companiile farmaceutice.

Începând cu secolul al XIX-lea, pe măsură ce femeile au început să lupte pentru dreptul de a studia și practica medicina, știința medicală însăși era folosită de medicii bărbați pentru a încerca să împiedice includerea femeilor. În 1874, psihiatrul Henry Maudsley a susținut că orice încercare de a educa femeile în medicină după pubertate le-ar afecta funcția reproductivă, iar membrii Consiliului Medical General și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că femeile nu sunt potrivite pentru așa-numitul efort al medicinei. În aceste condiții, mai ales femeile mai înstărite, sprijinite de familiile lor și de relațiile acestora, aveau mai multe șanse de succes.

O privire retrospectivă ne ajută să vedem cum autoritatea științifică și ideile socio-politice au menținut medicina închisă pentru femei. Aceste idei s-au schimbat acum, deși, pe alocuri, ideologia inițială poate fi regăsită în structuri și inegalități care persistă și astăzi.

Din fericire, perseverența a ajutat. În continuare să vedem câteva povești ale unor femei care au marcat istoria medicinei:

Rosalind Franklin (1920-1958)

A jucat un rol fundamental în descifrarea structurii ADN-ului. Munca sa în cristalografia cu raze X, inclusiv faimoasa „Fotografie 51„, a dezvăluit structura de dublu-helix a ADN-ului. În timp ce colegii ei (bărbați) Watson și Crick au fost cei care au primit Premiul Nobel, munca lui Franklin a fost fundamentală pentru descoperirile lor.

Virginia Apgar (1909-1974)

Anestezist, făcea parte dintr-o echipă medicală care se ocupa de femeile însărcinate. Ea a observat că bebelușilor le lipsea o metodă de evaluare imediat după naștere. Apgar a revoluționat îngrijirea nou-născuților în 1952 prin dezvoltarea unui sistem simplu de punctare pentru evaluarea stării de sănătate a nou-născuților. Cunoscută sub numele de scorul APGAR, lista sa de verificare oferă o metodă rapidă și simplă de evaluare a stării de sănătate a nou-născuților imediat după naștere, permițând intervenții în timp util atunci când este necesar, prin simpla ascultare și notare a ritmului cardiac, a respirației și a semnelor vitale ale copilului. Încă utilizată în întreaga lume, moștenirea sa este în prezent standardul universal de îngrijire, subliniind rolul său vital în îmbunătățirea rezultatelor neonatale și salvarea a nenumărate vieți.

Gertrude Elion (1918-1999)

A fost farmacolog și biochimistă americană a cărei muncă a dus la crearea unui tratament revoluționar pentru boli precum leucemia, transplantul de organe, infecțiile virale și SIDA. Împreună cu George H. Hitchings și Sir James Black, Gertrude a primit în 1988 Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină, pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul farmacologiei.

Rita Levi-Montalcini (1909-2012)

Și-a început cariera științifică în mare pericol, ca evreică în Italia fascistă. Și-a încheiat cariera în triumf, fiind neuroembriologul care a descoperit factorul de creștere nervoasă, o figură proeminentă în politica italiană și un cercetător și mentor activ până la moartea sa la vârsta de 103 ani.

Tu Youyou (1930-)

A descoperit artemisinina, un medicament crucial împotriva malariei, câștigând Premiul Nobel. Ea a adus înțelepciunea străveche în medicina modernă, cercetând textele tradiționale chineze pentru a găsi potențiale tratamente moderne. Cercetările sale au scos la iveală artemisinina, un tratament împotriva malariei care a salvat milioane de vieți. A lucrat cu resurse limitate în timpul Revoluției Culturale din China și a testat compuși, chiar și pe ea însăși. Munca i-a adus onoarea de a fi prima femeie chineză care a câștigat Premiul Nobel pentru știință, dovedind că viziunea unei femei poate vindeca lumea.

Așadar, căutarea unei înțelegeri complete a trecutului medicinei înseamnă, pe de o parte, recunoașterea contribuțiilor femeilor din perioada modernă care au contribuit la progresul ei și, pe de altă parte, recunoașterea amplitudinii cunoștințelor care ar putea contribui la dezvoltarea domeniului, reexaminarea a ceea ce s-a pierdut și a ceea ce ar putea fi restaurat din trecutul în care munca de vindecare a femeilor a fost nerecunoscută.

Aceasta ar putea include o mai mare recunoaștere a puterii de vindecare a mediului și a lumii naturale sau a beneficiilor structurilor de îngrijire care valorizează relațiile și comunitatea, nu doar eficiența.

La fel ca întreaga istorie, medicina are voci auzite, dar și unele neauzite și povești nespuse pe care ar trebui să le explorăm; acoperirea acestor lacune în cunoaștere poate oferi noi modalități de a face față provocărilor sociale, climatice și demografice care ne așteaptă. În 2026, putem alege să ne imaginăm altfel medicina, să reexaminăm ceea ce a fost inclus, dar și exclus din profesie și să rămânem curioși cu privire la remedii și modele de îngrijire care au fost marginalizate sau au dispărut complet.

Vom afla astfel că femeile au contribuit la medicină încă din cele mai vechi timpuri, în ciuda barierelor sociale. Unele dintre acestea au sfidat normele pentru a promova asistența medicală. Tocmai în amintirea lor, eforturile actuale vizează îmbunătățirea egalității de gen și a accesului în profesiile medicale și merită a fi apreciate la întreaga lor valoare.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. Cridford B, Politis M, Chambers J. Un apel la recuperarea mamelor dispărute din medicină BMJ 2025; 391 :r2605 doi:10.1136/bmj.r2605
2. https://www.osmosis.org/blog/a-history-of-women-in-medicine-20-of-the-greatest-physicians
3. Gertrude Elion a dezvoltat medicamente revoluționare în tratarea leucemiei. Laureată Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
4. RITA LEVI-MONTALCINI – NobelPrize.org
5. https://swpedi.com/influential-women-in-the-history-of-medicine/#:~:text=Patricia%20Goldman%2DRakic%20(1937%2D,deficit%20hyperactivity%20disorder%20(ADHD).
6. Sursa foto: https://www.empr.com/features/famous-women-in-medicine-list/