Zile internaţionale de interes în 2026 din domeniul sănătății

Timp aproximativ de lectură: 7 minute

Luna aprilie e marcată de câteva evenimente importante din domeniul sănătății publice, care stau sub semnul grijii față de noi înșine și de cei din jurul nostru. În prim-plan se află Ziua Mondială a Sănătății, pe care o sărbătorim în fiecare an, pe 7 aprilie, precum și Săptămâna Mondială a Imunizării, din perioada 24-30 aprilie.

Ziua Mondială a Sănătății 2026 are anul acesta tema: „Together for health. Stand with science” (Împreună pentru sănătate. Alături de știință) și celebrează puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea, prin realizările științifice și cooperarea necesară pentru a transforma dovezile în acțiuni.

Este o campanie care face apel la guverne, la oamenii de știință, la lucrătorii din domeniul sănătății și la public să susțină știința prin folosirea dovezilor, faptelor și îndrumărilor științifice pentru a proteja sănătatea; să reconstruiască încrederea în știință și în sănătatea publică; și să sprijine soluțiile bazate pe știință pentru un viitor mai sănătos.

De ce este importantă tema Zilei Mondiale a Sănătății în lumea de astăzi?

Astăzi, trăim într-o lume în care informațiile despre sănătate sunt foarte accesibile. Este de ajuns să introduceți o întrebare și veți primi mii de răspunsuri în câteva secunde. Problema este că nu toate sunt adevărate.

Internetul a făcut ca miturile, concepțiile greșite și sfaturile care induc panică să devină virale mai ușor ca niciodată. De la leacuri magice la diete extreme și la moda autodiagnosticării, este foarte ușor să te simți copleșit sau, mai rău, confuz. Mulți oameni au amânat să meargă la medic pentru că au citit online ceva „care arată ca” ceea ce experimentează. Problema este că simptomele pot fi înșelătoare. Ceea ce pare inofensiv la suprafață poate fi uneori un semn al unei afecțiuni mai grave, iar doar un profesionist calificat poate diagnostica și trata corect situația.

Tocmai de aceea, Ziua Mondială a Sănătății este atât de importantă.

Ziua Mondială a Sănătății de anul acesta ne provoacă să privim dincolo de cele mai recente tendințe de pe internet și să ne concentrăm pe asistența medicală bazată pe dovezi. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) solicită guvernelor să dezvolte sisteme de sănătate mai bune, în timp ce comunitățile ar trebui să acționeze pentru a spori cunoștințele publice, iar oamenii trebuie să își aleagă opțiunile pe baza unor informații de încredere.

Sănătatea fiecăruia dintre noi necesită asistență medicală de specialitate, un diagnostic corect și acces complet la tratament, deoarece sănătatea noastră are o valoare mai mare decât informațiile medicale online.

Iată și câteva zone care necesită mai multă atenție: Afecțiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare și hipertensiunea arterială sunt în creștere la nivel global din cauza modelelor de viață sedentară și a alegerilor alimentare nesănătoase. Iar creșterea gradului de conștientizare îi poate ajuta pe oameni să înțeleagă riscurile și să le gestioneze prin obiceiuri zilnice mai bune. În plus, sănătatea psihologică are nevoie de mai multă recunoaștere. Această zi pune accentul pe eliminarea stigmatului din jurul bolilor mintale și pledează pentru o îngrijire psihiatrică mai bună și pentru integrarea bunăstării emoționale în evaluările generale ale stării de sănătate. Nu în ultimul rând, pandemia recentă, dar și creșterea alarmană a numărului cazurilor de rujeolă și tuse convulsivă, subliniază puternic amenințarea bolilor infecțioase. Accentul trebuie pus pe promovarea vaccinării, îmbunătățirea salubrității și consolidarea pregătirii globale pentru pandemii și epidemii, pentru a proteja populațiile.

Iar principalele concluzii ale Zilei Mondiale a Sănătății 2026 sunt, din perspectiva medicală, importanța controalelor de rutină pentru depistarea timpurie a potențialelor probleme de sănătate, îmbunătățirea rezultatelor tratamentului, reducerea severității și a costurilor asistenței medicale pe termen lung. Pe de altă parte, din perspectiva stilului de viață, este esențială consecvența în rutinele zilnice, cum ar fi asigurarea unui somn adecvat, menținerea hidratării și evitarea substanțelor nocive, care creează o bază solidă pentru rezistența fizică și longevitate. Practic, adevărata sănătate necesită o abordare holistică. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți, oferă energia necesară, activitatea fizică regulată menține sistemul cardiovascular puternic, iar tehnicile de gestionare a stresului asigură claritate mentală.

Legat de tema Săptămânii Mondiale a Imunizării 2026 (24-30 aprilie), aceasta este „Vaccinurile funcționează pentru fiecare generație”. Ea amintește modul în care vaccinurile au protejat generații întregi timp de decenii și își propune să asigure sănătatea viitoare prin vaccinare. Practic, o poate face prin instrumente oferite lucrătorilor din domeniul sănătății, ca să poată comunica clar despre vaccinuri, să abordeze ezitările și să se asigure că comunitățile pe care le deservesc se simt încrezătoare în deciziile lor. În plus, o poate face prin sublinierea nevoii colective de a investi în vaccinuri și de a asigura accesul echitabil la acestea pentru generațiile viitoare.

Printre instrumentele de lucru ale medicului menționate în recomandările OMS se numără discuția cu pacientul „centrată pe persoana acestuia”, mai degrabă decât o predică. Iar pașii efectivi sunt: 1. Ascultați cu empatie: Începeți prin a permite persoanei să își exprime pe deplin preocupările, fără a o întrerupe. Recunoașterea faptului că este normal să aibă întrebări o poate face mai deschisă să asculte mai târziu; 2. Utilizați interviul motivațional: Această tehnică se concentrează pe ajutarea oamenilor să își rezolve propria ambivalență. Abilitățile cheie ale acestei tehnici includ: 2.1. Întrebări deschise: „Ce ați auzit despre acest vaccin?”; 2.2. Ascultare reflexivă: Reformularea preocupărilor pacienților pentru a arăta că le înțelegeți (de exemplu, „Se pare că sunteți îngrijorat de potențialele efecte secundare”); 2.3. Afirmație: Evidențierea motivațiilor lor pozitive, cum ar fi dorința de a-și proteja familia; 2.4. „Adevărul formulat ca un sandwich”: Când corectați dezinformarea, începeți cu un fapt, apoi menționați pe scurt care este eroarea și terminați din nou cu un fapt. Făcând acest lucru, vă asigurați că informațiile corecte sunt cele pe care pacientul le reține; 3. Împărtășiți povești personale: Oamenii se raportează adesea mai bine la experiențele personale decât la statistici și date științifice. Împărtășirea motivului pentru care dumneavoastră sau familia dumneavoastră ați ales să vă vaccinați poate fi foarte convingătoare pentru un pacient; 4. Alegeți abordarea prezumtivă: Din partea unui medic, afirmația „Copilul dumneavoastră trebuie să fie vaccinat astăzi” (prezumtivă) este adesea mai eficientă decât întrebarea „Ce doriți să faceți în legătură cu vaccinurile astăzi?” (participativă).

OMS recomandă specialiștilor în sănătate publică să acționeze pentru atingerea grupurilor ezitante, prin implicarea acestora în propriul lor mediu, prin intermediul unor voci de încredere. Aceasta se poate face prin: împuternicirea „Campionilor vaccinării”: identificați și instruiți membri de încredere ai comunității – cum ar fi lideri religioși, profesori sau lideri locali – pentru a împărtăși informații precise și propriile experiențe despre vaccinare; abordarea barierelor practice: uneori, ezitarea este cauzată de lipsa confortului în procesul de vaccinare. Oferirea de caravane mobile, prelungirea programului de lucru sau asigurarea transportului pot îmbunătăți semnificativ rata de vaccinare; faceți vaccinarea vizibilă: folosiți stickere „M-am vaccinat de gripă” sau postări pe rețelele sociale pentru a stabili imunizarea ca normă socială; colaborați cu organizațiile locale, precum centre comunitare sau organizații religioase, pentru a găzdui întâlniri „privilegiate” în care oamenii pot pune întrebări într-un spațiu sigur, fără prejudecăți.

Cele mai bune practici care sprijină vaccinarea sunt: evitați copleșirea cu cifre: prea multe date tehnice pot avea efectul invers și pot crește ezitarea; concentrați-vă pe grupul „celor care ezită, dar nu sunt împotrivă”: eforturile sunt cele mai eficiente atunci când sunt direcționate către grupul mare al „ezitanților deschiși la dialog”, mai degrabă decât către procentul foarte mic de persoane care se opun complet tuturor vaccinurilor; fiți transparenți: discutați deschis despre potențialele efecte secundare și modul în care acestea sunt monitorizate. Transparența este esențială pentru menținerea încrederii pe termen lung.

În esență, vaccinarea este o luptă pentru a câștiga inimile și mințile pacienților. Întrebarea este cum poate medicul să depășească reticența născută din frică și din dezinformare.

Iată șase pași pentru medici care ar putea oferi o soluție fezabilă.

Căutați activ să mențineți pacienții implicați. Unii pediatri și cabinete de asistență medicală primară au politici de vaccinare care impun vaccinarea („dacă ești pe lista mea, atunci urmezi recomandările mele”). Deși astfel de politici subliniază importanța vaccinurilor, ele au și un efect polarizant. Scopul, însă, nu este de a alunga oamenii, ci de a-i face să vorbească. Ascultați-vă pacienții la fiecare vizită și rămâneți prezenți la fiecare întâlnire. Educați-i pe toți cei din cabinetul dumneavoastră cu privire la cele mai bune practici de ascultare activă și consiliere a pacienților. Implicarea personalului vă ajută să vă îmbunătățiți înțelegerea părinților.
Preocupați-vă să construiți relații bazate pe încredere. Tema încrederii nu este doar despre vaccinuri, ci despre nivelul de încredere în întregul sistem medical. Schimbarea inimilor și a minților necesită reconstruirea relațiilor. Stabiliți-vă ca obiectiv să oferiți pacientului o experiență pozitivă, bazată pe respect reciproc. Amintiți-vă că încrederea se referă la fel de mult la cum se simt oamenii, la fel de mult la ceea ce gândesc.
Transmiteți-vă cunoștințele de specialitate într-un mod ușor de înțeles. Oferiți-le pacienților dumneavoastră beneficiul expertizei dumneavoastră medicale, dar nu fiți condescendenți folosind un limbaj greu de înțeles. Împărtășiți-vă cunoștințele într-un mod ușor de înțeles și educativ și includeți statistici ușor de înțeles. În loc să ignorați tema efectelor secundare, fiți deschiși și sinceri cu privire la posibilitatea apariției acestora. Dar nu lăsați frica să preia controlul – vorbiți despre efectele secundare astfel încât să creșteți încrederea pacientului în dumneavoastră.
Valorificați experiențele personale. Oamenii se identifică mai ușor cu povești ale altor persoane. Acestea evocă emoții, arată înțelegere și empatie și par mai „reale” decât simple fapte și statistici. Pentru a sublinia importanța și semnificația protecției prin vaccinare, împărtășiți (fără a dezvălui informații medicale protejate) experiențe despre bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Includeți povești despre efecte secundare, în special cele ușoare, pe care le considerați utile sau aplicabile. De asemenea, discutați despre modul în care programele de vaccinare au contribuit la eradicarea unor boli precum poliomielita, variola, rujeola și difteria.
Legați tema vaccinurilor de orice vizită și conectați-o cu simptomele bolii pe care o protejează sau cu cele ale altora. Fiecare întâlnire clinică oferă o oportunitate de a stabili încredere, raport și înțelegere. Încercați să aduceți în discuție eficacitatea și importanța vaccinurilor în raport cu motivele vizitei, fără a fi prea „intruziv”. Când vine vorba de vaccinurile din copilărie, lăudați părintele/părinții pentru preocuparea lor evidentă pentru sănătatea și bunăstarea copilului lor. Conectați sănătatea generală și imunitatea oferită de vaccinuri. De asemenea, discutați despre bolile infecțioase. Explicați cum un copil ajunge la școală cu o infecție streptococică primită de la un alt copil, cum se răspândesc bolile și de ce este esențial să ne protejăm pe noi înșine și pe ceilalți.
Fiți amabili, dar fermi în recomandarea vaccinării. Arătați compasiune, dar recomandați insistent vaccinarea, susținută de fapte, cifre, dovezi științifice și exemple relevante. Subliniați faptul că aceștia urmează recomandările dumneavoastră privind antibioticele și alte tratamente, ca parte a încrederii în dumneavoastră ca medic. În același timp, recunoașteți că este o recomandare. Părinții sau pacienții pot face alegeri cu privire la sănătatea lor și a familiei lor.

În concluzie, promovarea imunizării în rândul persoanelor ezitante necesită o trecere de la simpla furnizare de fapte la construirea încrederii prin comunicare empatică, bidirecțională. Strategiile implică de obicei un amestec de interacțiune la nivel individual și de sprijin comunitar.

Chiar dacă este greu să schimbi părerea cuiva, să combați dezinformarea prin educație și să rămâi calm și rațional în fața fricii merită efortul. Scopul este de a salva vieți și de a proteja sănătatea celorlalți. Discută cu oamenii acolo unde îi întâlnești și fă tot ce îți stă în putință pentru a le câștiga inimile și a le schimba părerea, dacă sunt ezitanți. Totuși, înțelege că, în cele din urmă, decizia le aparține.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare: