O analiză calitativă realizată în spitale

Timp estimat de lectură: 8 minute

Bunăstarea profesioniștilor din domeniul sănătății (medici, asistenți medicali, farmaciști, tehnicieni, etc.)  apare din ce în ce mai frecvent drept o prioritate organizațională critică. Discuția se poartă în contextul riscurilor pe care le prezintă creșterea volumului de muncă, lipsa de personal și epuizarea profesională în asigurarea continuă a unor îngrijiri de înaltă calitate.

Cu toate acestea, există puține dovezi cu privire la modul în care mediile de lucru și adoptarea tehnologiei influențează bunăstarea profesioniștilor din domeniul sănătății în activitatea din spitale.

Cu atât mai mult, capătă importanță rezultatele unui studiu care explorează percepțiile profesioniștilor din domeniul sănătății asupra siguranței psihologice și fizice, a implicării profesionale și a bunăstării mintale. În plus, el evaluează rolul tehnologiei în promovarea unei culturi a siguranței și bunăstării.

Studiul calitativ a folosit un chestionar online aplicat în spitale din  13 țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. La cercetare au participat 449 de profesioniști care lucrează în farmaciile spitalicești, în laboratoarele de diagnostic și în secțiile de spital, iar răspunsurile au fost colectate între februarie și august 2024.

Pentru multe țări europene, condițiile generale în care se desfășoară studiul sunt aceleași: dezechilibre în ceea ce privește oferta și nivelurile de calificare ale forței de muncă din domeniul sănătății, determinate de îmbătrânirea forței de muncă, oportunități insuficiente de formare și migrația profesioniștilor din domeniul sănătății, toate acestea afectând productivitatea generală a spitalelor. În plus, un număr tot mai mare de profesioniști nou calificați își schimbă frecvent locul de muncă în căutarea unor condiții de muncă mai bune, ceea ce afectează retenția pe termen lung în cadrul spitalelor. Ca efect, personalul medical este din ce în ce mai suprasolicitat, ceea ce reduce timpul disponibil pentru o interacțiune de calitate cu pacienții.

Provocările legate de forța de muncă sunt susceptibile să se agraveze din cauza ratelor anticipate de pensionare, inclusiv a medicilor, asistenților medicali și a personalului tehnic. Până în 2030, se preconizează că Europa se va confrunta cu un deficit de 4,1 milioane de lucrători din domeniul sănătății, inclusiv 0,6 milioane de medici, 2,3 milioane de asistenți medicali și 1,3 milioane de alți profesioniști din domeniul sănătății.

Lipsa de personal, ineficiențele organizaționale și mecanismele insuficiente de sprijin pot compromite semnificativ bunăstarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Dar mai există și factorii suplimentari care erodează și mai mult bunăstarea organizațională și intensifică presiunea asupra unei forțe de muncă deja suprasolicitate. Aceștia includ nu numai constrângeri financiare, ci și tensiuni interpersonale și cerințe emoționale asociate cu îngrijirea pacienților. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt frecvent expuși unor situații stresante, cum ar fi suferința pacientului, luarea deciziilor cu miză mare și interacțiunile încărcate emoțional cu familiile sau colegii, ceea ce poate duce la niveluri ridicate de stres și oboseală din cauza compasiunii.

În plus, expunerea la evenimente adverse sau la accidente evitate la limită, care pun pacienții în pericol, poate intensifica suferința psihologică și poate contribui la epuizarea profesională pe termen lung. Dovezi recente arată că epuizarea profesională afectează până la 56% dintre asistenții medicali, cu rate mai mari în mediile cu supraaglomerare și personal insuficient. Epuizarea profesională a personalului a fost, de asemenea, asociată cu o incidență mai mare a erorilor medicale, cu niveluri mai scăzute de satisfacție a pacienților și cu o calitate generală redusă a îngrijirii.

Pe lângă acești factori de stres psihosociali și emoționali, siguranța fizică a lucrătorilor din domeniul sănătății rămâne o preocupare importantă. Personalul medical este expus la o gamă largă de riscuri ocupaționale, inclusiv la riscuri ergonomice, la expunerea la agenți patogeni transmiși prin sânge, la radiații și la medicamente periculoase.

Deși progresele tehnologice sunt adesea folosite pentru a standardiza procesele, a îmbunătăți eficiența și a reduce erorile medicale, implementarea lor necorespunzătoare – din cauza lipsei de supraveghere, a instruirii insuficiente sau a lipsei de corelare cu nevoile profesioniștilor – poate genera consecințe neintenționate, cum ar fi frustrarea și supraîncărcarea cognitivă, afectând în cele din urmă atât performanța individuală, cât și pe cea a echipei, întărind un cerc vicios de scădere a siguranței, reducere a calității îngrijirii și reducere a personalului.

În ciuda unui volum tot mai mare de literatură despre bunăstarea lucrătorilor din domeniul sănătății, există încă lacune semnificative în cunoștințe. Studiile anterioare se bazează adesea pe date secundare sau pe modele teoretice, trecând cu vederea perspectivele directe ale profesioniștilor din domeniul sănătății. Mai mult, comparațiile între diferite departamente spitalicești (cum ar fi farmaciile spitalicești, laboratoarele de diagnostic și secțiile de spital) sunt rareori abordate, în ciuda naturii eterogene a mediilor de lucru. În acest context, perspectivele profesioniștilor din domeniul sănătății pot oferi informații esențiale din lumea reală despre modul în care interacționează condițiile de muncă cu schimbările tehnologice.

Acest studiu explorează bunăstarea organizațională a profesioniștilor din domeniul sănătății, concentrându-se pe factorii care îi influențează experiența de zi cu zi. Pentru aceasta, au fost formulate următoarele întrebări:

Întrebarea 1: Care este nivelul perceput de siguranță psihologică și fizică, implicare profesională și bunăstare mintală în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății care lucrează în diferite medii spitalicești (de exemplu, secții, laboratoare de diagnostic și farmacii spitalicești)?

Întrebare 2: Cum influențează adoptarea tehnologiei calitatea vieții profesioniștilor din domeniul sănătății și în ce moduri promovează o cultură a siguranței și bunăstării în cadrul organizațiilor din domeniul sănătății?

Abordând aceste întrebări, studiul își propune să ofere perspective practice și o înțelegere mai profundă a factorilor cheie care influențează bunăstarea profesioniștilor din domeniul sănătății, a interacțiunii dintre siguranța psihologică și cea fizică și a impactului adoptării tehnologiei asupra dinamicii la locul de muncă în diferite medii spitalicești.

Ce a rezultat?

Respondenții au avut o percepție pozitivă asupra siguranței psihologice (61%) și a implicării profesionale (55%). Cu toate acestea, 27% dintre ei au experimentat frecvent stres legat de muncă, 40% simțindu-se epuizați, 25% raportând decuplare mentală și 23% deficiențe cognitive. Siguranța fizică percepută a fost în general ridicată (70%), deși personalul secțiilor de spital a raportat o expunere mai mare la stres și agresivitate interpersonală. În total, 58% dintre respondenți și-au exprimat satisfacția față de calitatea vieții lor profesionale. Tehnologia a fost percepută ca sporind eficiența, siguranța și colaborarea. Cu toate acestea, impactul acesteia a depins de calitatea implementării și de nivelul de sprijin organizațional.

Aceste rezultate au relevat diferențe semnificative în percepțiile lucrătorilor din domeniul sănătății privind siguranța psihologică și fizică, implicarea profesională și bunăstarea mintală în diferite medii spitalicești și regiuni.

Astfel, în timp ce profesioniștii care lucrează în farmaciile spitalicești au raportat percepții ridicate privind siguranța, personalul din secții a avut tendința de a raporta niveluri scăzute atât de implicare, cât și de siguranță. Profesioniștii din laboratoarele de diagnostic și-au exprimat îngrijorarea legată de expunerea la radiații, reflectând constatările privind modul în care riscurile ocupaționale și de mediu modelează percepțiile asupra siguranței. Agresivitatea interpersonală, în special în secții, a fost frecvent raportată și poate continua să contribuie la stres și la dezangajare.

La nivel regional, siguranța fizică a obținut o rată ridicată de percepții în țările nordice, în timp ce siguranța psihologică a obținut percepții scăzute în Italia. Belgia și Olanda au avut tendința de a raporta niveluri scăzute de implicare, în timp ce Spania a raportat niveluri scăzute de bunăstare mentală. Aceste diferențe pot reflecta influențe organizaționale mai ample, cum ar fi rolul sistemelor naționale și al sprijinului instituțional în modelarea siguranței psihologice și a satisfacției profesionale.

Mai mult, aceste constatări pot fi explicate, parțial, și prin dimensiuni culturale mai ample. Valorile culturale pot influența semnificativ percepțiile profesioniștilor din domeniul sănătății asupra siguranței, colaborării și implicării. De exemplu, contextele caracterizate de culturi profesionale ierarhice pot inhiba comunicarea deschisă și siguranța psihologică, în timp ce mediile mai egalitare tind să promoveze implicarea și responsabilitatea comună.

Astfel de diferențe pot explica parțial variațiile regionale observate în rezultate și pot întări necesitatea unor intervenții organizaționale adaptate cultural, care să vizeze îmbunătățirea bunăstării și siguranței în diverse contexte medicale. Constatările sugerează că atât mediul spitalicesc, cât și contextul geografic ar trebui să influențeze percepțiile profesioniștilor asupra siguranței, implicării și bunăstării și, prin urmare, ar trebui luate în considerare la conceperea intervențiilor care vizează îmbunătățirea mediului de lucru din domeniul sănătății.

Respondenții din secții, în special, au perceput tehnologia ca un factor care contribuie la îmbunătățirea siguranței și a eficienței operaționale – în special în ceea ce privește reducerea erorilor de medicație și îmbunătățirea colaborării. Tehnologia a fost, de asemenea, asociată cu crearea unor locuri de muncă mai sigure.

În plus, concluziile evidențiază dublul impact potențial al tehnologiei: aceasta poate servi drept pârghie pentru motivație, eficiență și satisfacție profesională atunci când este implementată cu atenție și aliniată la nevoile profesionale, dar poate, de asemenea, să crească stresul și dezangajarea atunci când este introdusă necorespunzător sau nu este suficient de bine susținută. Respondenții au subliniat constant relevanța unei instruiri adecvate ca factor-cheie pentru adoptarea cu succes a tehnologiei. Fără o instruire suficientă și un sprijin continuu, chiar și cele mai avansate tehnologii pot fi subutilizate sau aplicate greșit, ceea ce duce la frustrare, ineficiență și rezultate suboptimale pentru pacienți.

Rezultatele indică implicații importante pentru managementul și politicile din domeniul sănătății, subliniind necesitatea unor intervenții adaptate contextului pentru susținerea bunăstării personalului, mai ales în medii cu presiune ridicată. Deși siguranța psihologică este percepută ca satisfăcătoare, diferențele privind implicarea și siguranța fizică evidențiază nevoia unor măsuri pentru reducerea riscurilor percepute, precum agresivitatea și pericolele legate de mediu.

Bazat pe acest studiu, liderii din sănătate ar trebui să implementeze intervenții adaptate contextului organizațional pentru a reduce stresul și a sprijini bunăstarea personalului, promovând comunicarea, munca în echipă și siguranța psihologică. Introducerea noilor tehnologii trebuie să fie participativă, implicând personalul pentru a asigura o bună legătură cu practica și a reduce suprasolicitarea. La nivel de politici, bunăstarea personalului trebuie instituționalizată ca prioritate, prin strategii bazate pe dovezi, investiții în resurse umane, leadership și infrastructură digitală.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.clinicaladvisor.com/news/nam-report-describes-future-nursing/ (inclusiv sursa foto)
2. Foglia, E., Ferrario, L. & Garagiola, E. Enhancing healthcare workers’ safety and well-being through a comprehensive qualitative analysis across hospital settings. Sci Rep 16, 5084 (2026). https://doi.org/10.1038/s41598-026-35681-5
3. https://www.medscape.com/slideshow/eu-wellness-report-2025-6018767a#2