Cât de aproape suntem de momentul în care inteligența artificială ne va înlocui la locul de muncă? E o temere pe care o auzim exprimată din ce în ce mai des, în ultimul timp, aproape pentru orice profesie în care aceasta poate interveni.
Iată de ce mi-a atras atenția un studiu[1] care prezintă concluziile unei analize a avantajelor și riscurilor pe care inteligența artificială le prezintă pentru practica asistenței medicale, din perspectiva Codului de etică al asistenților medicali al Asociației Americane a Asistenților Medicali (ANA).
Studiul vine să răspundă unei îngrijorări. Asistenții medicali sunt îngrijorați că inteligența artificială ar putea submina judecata clinică holistică, intuitivă și bazată pe experiență, care stă la baza îngrijirii sigure a pacienților. De asemenea, aceștia sunt îngrijorați că inteligența artificială îi va înlocui și le va lua locurile de muncă.
Acest studiu s-a axat pe 4 domenii ale inteligenței artificiale relevante pentru munca asistenților medicali: învățarea automată, inteligența artificială generativă, procesarea limbajului natural și robotica și le-a analizat având Codul de etică pentru asistenți medicali din 2025 al Asociației Americane a Asistenților Medicali drept cadru etic.
Practic, folosind o analiză etică normativă bazată pe acest cod etic, studiul a implicat un grup multidisciplinar de experți, format din 12 membri, din cadrul inițiativei de etică „Inteligența artificială în asistența medicală” a Universității din Minnesota. Membrii grupului au fost organizați în patru grupuri de lucru, corelate cu principalele domenii ale inteligenței artificiale, și au aplicat un cadru analitic de tip „sprijin–interferență” asupra tuturor celor zece prevederi ale Codului, utilizând o abordare structurată, bazată pe șabloane.
Ca parte a analizei, participanții la studiu au făcut distincția între sarcinile tehnice pe care domeniile inteligenței artificiale le pot gestiona (documentare, asistență fizică, analize predictive și simulare educațională) și responsabilitățile umaniste esențiale care sunt și trebuie să rămână în domeniul exclusiv al asistenților medicali.
Sprijinul oferit de inteligența artificială poate optimiza sarcinile tehnice. Însă inteligența artificială aduce și amenințări asupra esenței morale și umaniste a asistenței medicale, precum prejudecățile algoritmice, prejudecățile legate de automatizare, erodarea responsabilității și lipsa de transparență. Practic, experții au identificat cel puțin o lacună critică: absența aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială care să susțină un mediu de lucru etic.
De aceea, ei oferă cinci recomandări pentru liderii din domeniul asistenței medicale, administratori și cercetători, care abordează: guvernanța inteligenței artificiale, proiectarea colaborativă, alfabetizarea în domeniu, politica locală și direcții noi de advocacy.
În concluzie, spune acest studiu, în prezent, inteligența artificială poate ajuta asistenții medicali în îndeplinirea sarcinilor lor, dar nu poate înlocui îngrijirea plină de compasiune și umană a pacienților oferită de aceștia. Asistenții medicali trebuie să continue să acționeze ca arbitri morali ai inteligenței artificiale, asigurându-se că tehnologia completează, nu înlocuiește, esența etică a profesiei.
În plus față de această concluzie importantă care spune că inteligența artificială poate înlocui sarcinile de îngrijire medicală, dar nu și asistenții medicali, ca de obicei, vă încurajez să citiți articolele lunii august din revistă și vă doresc să vă păstrați energia și să vă găsiți motivația în munca pe care o faceți în fiecare zi.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Artificial intelligence can replace nursing tasks, but not nurses: Examining artificial intelligence’s supports and threats to nursing practice through the lens of the 2025 Nursing Code of Ethics, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0029655426001314
