Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Deși stresul termic este în mod evident dăunător pentru sănătatea umană, nu există, la nivel european, un sistem de înregistrare în timp real a deceselor și a efectelor asupra sănătății asociate căldurii. Prin urmare, este dificil să se urmărească câte persoane mor din cauza căldurii sau câte persoane sunt afectate din punct de vedere al sănătății de căldură în întreaga Europă. În schimb, Eurostat (2023, 2024) furnizează estimări săptămânale și lunare privind excesul de decese din toate cauzele, peste un nivel de referință pe o perioadă de 5 ani. Pentru a stabili legătura dintre decese și caniculă, modelele epidemiologice tind să fie aplicate retrospectiv asupra înregistrărilor privind temperatura și mortalitatea. De exemplu, pentru anul 2022, s-a estimat că peste 70.000 de persoane din Europa au decedat din cauza caniculei, iar în 2023, s-au estimat puțin sub 48.000 de decese legate de căldură în întreaga Europă.

Așadar, lucrurile pot arăta destul de rău. Dar ne putem oare pregăti pentru caniculă?

Europa se „bucură” zilele acestea de un nou val de căldură asociat cu umiditate ridicată. Nu pare ceva cu totul nou. Și totuși, dacă în copilărie lucrurile se simțeau mai bine, la vârsta mijlocie și, mai ales, dacă trăiești într-o zonă în care nu ești aclimatizat la căldură, se poate resimți destul de rău.

Corpul uman este o mașinărie uimitoare și, cu timpul, se poate adapta la tot felul de cerințe noi, inclusiv la căldura sufocantă.

Dar pentru asta trebuie pregătit. Iar cea mai eficientă metodă de a face acest lucru este terapia prin expunere. Trebuie să îndurăm căldura ca să ne obișnuim cu ea.

După câteva zile, volumul plasmei sanguine va crește, sângele va ajunge mai repede la suprafața pielii, unde poate disipa căldura, și vom începe să transpirăm la temperaturi mai scăzute, pierzând mai puțină sare în acest proces.

În procesul de pregătire, băile fierbinți pot fi de ajutor. Apoi, cei cu adevărat entuziaști pot încerca „hipertermia controlată”. Aceasta implică exerciții fizice într-o cameră specială de încălzire timp de 30 de minute. Sau, pur și simplu, puteți face sport timp de 30 de minute. Următoarea oră este petrecută alternând între exerciții fizice și odihnă, pentru a menține temperatura la nivelul țintă. Și trebuie să repetați acest proces zilnic, timp de cinci până la șapte zile.

Echipa de fotbal a Angliei, de exemplu, și-a stabilit tabăra la West Palm Beach, în Florida, pe 1 iunie, cu aproape două săptămâni înainte de începerea Cupei Mondiale din 2026. Măsura a fost luată pentru ca jucătorii, dintre care mulți erau obișnuiți să se antreneze în climatul temperat al Marii Britanii, să se poată adapta la căldura toridă din țările gazdă.

Pregătirea pentru căldură necesită, așadar, expunerea la căldură. Aceasta crește nivelul plasmei sanguine, lichidul care transportă celulele sanguine prin organism, ceea ce înseamnă că inima nu trebuie să depună un efort atât de mare pentru a pompa sângele și poate bate într-un ritm mai lent pentru o perioadă mai lungă.

O cantitate mai mare de plasmă îmbunătățește, de asemenea, fluxul sanguin către piele. Acolo, glandele sudoripare minuscule eliberează apă și electroliți la suprafața pielii, de unde apa se evaporă, răcorind corpul. Pe măsură ce corpul se adaptează la căldură, scade temperatura la care începe transpirația, precum și cantitatea de electroliți pierduți.

Cea mai simplă metodă de adaptare este să faci exerciții fizice în aer liber, în căldură, spune Neil Maxwell, fiziolog de mediu la Universitatea din Brighton, din Marea Britanie. „Asta te va aclimatiza în mod natural.”

O variantă și mai bună și mai simplă este să adăugați o baie fierbinte. Un studiu publicat în 2016 în „Scandinavian Journal of Medicine & Science in Sports” a constatat că 40 de minute pe banda de alergare la o temperatură de 18 °C, urmate de 40 de minute într-o baie fierbinte, zilnic timp de șase zile, au îmbunătățit mai mulți indicatori ai aclimatizării.

De fapt, așa cum a arătat un studiu publicat în aprilie în revista „Healthcare”, simplele băi calde pot fi suficiente. Această cercetare, care a avut ca subiecți adulți sănătoși cu vârsta peste 65 de ani, a demonstrat că o oră pe zi petrecută într-o baie la 40 °C a produs semne de aclimatizare după doar 4 zile. Așadar, nu este nevoie, ca să zicem așa, să te străduiești prea mult. Simpla scufundare în apă fierbinte determină creșterea necesară a temperaturii corporale, spune Laura Wilson de la Universitatea Middlesex, tot din Marea Britanie, care a condus studiul.

Aclimatizarea nu este permanentă. „Dacă nu te mai expui la căldură, vei începe să pierzi beneficiile adaptative”, spune dr. Maxwell. Totuși, sunt necesare doar câteva zile de antrenament în perioada premergătoare unui val de căldură. Dovezile sugerează că 75-80% dintre adaptări se acumulează în primele 4-7 zile.

Căldura poate fi periculoasă. Iar aclimatizarea nu înseamnă imunitate. Riscurile obișnuite asociate căldurii rămân valabile. „Încearcă să înlocuiești 150% din lichidul pierdut în timpul oricărei sesiuni de antrenament de aclimatizare”, spune dr. Wilson. „Dacă începi să te simți slăbit sau amețit, îndepărtează-te de acel mediu.”

Cu toate acestea, dacă sunt aplicate în condiții de siguranță, câteva tactici simple ar putea ajuta la atenuarea efectelor vremii. Poate că nu ți se pare prea atrăgător să faci o baie fierbinte pe măsură ce temperaturile încep să crească. Dar viitorul tău îți va mulțumi pentru asta.

De ce devine atât de important să te antrenezi pentru căldură dacă trăiești în Europa?

În ultimii ani, Europa a înregistrat temperaturi record în timpul verii și valuri de căldură repetate și de lungă durată. Atunci când este expus la perioade de temperaturi foarte ridicate, organismul uman poate avea dificultăți în a se autoregla, ceea ce duce la stres termic, epuizare din cauza căldurii, insolație și complicații legate de afecțiuni medicale preexistente, ducând, în unele cazuri, la deces prematur. Persoanele în vârstă, copiii, femeile însărcinate, lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber, persoanele care suferă de boli cardiovasculare, respiratorii sau renale, de diabet sau de tulburări de sănătate mintală, precum și persoanele marginalizate și cu resurse limitate se numără printre cele mai vulnerabile la căldura extremă.

Impactul căldurii reprezintă, de asemenea, o povară suplimentară pentru sistemele de sănătate din Europa, deja suprasolicitate. De exemplu, în Franța, în 2022, vizitele la serviciile de urgență s-au dublat, iar consultațiile medicale s-au triplat în timpul valurilor de căldură pentru trei afecțiuni legate de temperaturile ridicate: hipertermie, deshidratare și hiponatremie, în comparație cu perioadele fără valuri de căldură.

Până la 95 % din decesele asociate cu fenomene meteorologice și climatice extreme înregistrate în Europa între 1980 și 2023 au fost legate de valurile de căldură.

Se preconizează că frecvența temperaturilor extrem de ridicate va crește în viitor. Chiar dacă încălzirea globală se limitează la 1,5 °C, se estimează că, până la sfârșitul secolului, 100 de milioane de persoane din UE și din Regatul Unit vor fi afectate anual de valuri de căldură extreme. Efectele încălzirii globale se resimt deja: jumătate dintre decesele legate de căldură înregistrate în Europa în vara anului 2022 au fost atribuite schimbărilor climatice antropogene. Alți factori, precum îmbătrânirea populației, prevalența crescândă a bolilor cronice și urbanizarea continuă, sporesc riscurile de efecte asupra sănătății legate de căldură în Europa.

Evaluarea europeană a riscurilor climatice descrie nivelul actual al riscului pentru sănătatea umană cauzat de căldură ca fiind „critic”, urmând să crească până la „catastrofal” în a doua jumătate a secolului, ceea ce necesită măsuri urgente.

Punerea în aplicare a măsurilor de intervenție de urgență în perioadele cu temperaturi foarte ridicate, precum și adoptarea unor acțiuni de adaptare pe termen lung sunt esențiale pentru reducerea deceselor și a îmbolnăvirilor asociate caniculei. Datele precise și actualizate privind impactul caniculei asupra sănătății sunt esențiale pentru elaborarea și implementarea acestor măsuri. Pe lângă colectarea datelor privind decesele, este esențial să se colecteze date privind morbiditatea legată de căldură, cum ar fi deshidratarea, hipertermia sau agravarea simptomelor bolilor preexistente. Aceste date permit înțelegerea întregii game de efecte ale căldurii asupra sănătății și fac posibilă implementarea unor măsuri țintite pentru a le contracara. În plus, informațiile de referință privind numărul deceselor legate de căldură și efectele asupra sănătății permit evaluarea eficacității măsurilor preventive utilizate pentru a reduce aceste efecte.

În concluzie…

Căldura reprezintă un factor important de risc pentru sănătate. Stresul termic este una dintre principalele cauze ale deceselor legate de condițiile meteorologice și poate agrava afecțiunile preexistente, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, tulburările de sănătate mintală, astmul, precum și poate crește riscul de accidente și de transmitere a unor boli infecțioase.

Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, precum vârsta și starea de sănătate, cât și de factori de expunere, precum profesia și condițiile socio-economice.

Pe de altă parte, efectele negative ale căldurii asupra sănătății sunt previzibile și pot fi, în mare măsură, prevenite prin politici și intervenții specifice în domeniul sănătății publice și multisectoriale. Organizația Mondială a Sănătății a publicat orientări destinate instituțiilor din domeniul sănătății publice pentru identificarea și gestionarea riscurilor asociate cu căldura extremă. Măsurile luate împotriva schimbărilor climatice, combinate cu o pregătire cuprinzătoare și o gestionare adecvată a riscurilor, pot salva vieți atât în prezent, cât și în viitor.

În plus, fiecare dintre noi poate învăța să se pregătească mai bine pentru valurile de caniculă pe care le trăim în fiecare an.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.eea.europa.eu/en/analysis/publications/the-impacts-of-heat-on-health
2. Science & technology | Latest news and analysis from The Economist (inclusiv sursa foto)
3. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-heat-and-health