Timp aproximativ de lectură: 9 minute

15 octombrie este Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini, o zi dedicată conștientizării importanței spălatului pe mâini cu săpun ca metodă eficientă și accesibilă de prevenire a bolilor și de salvare a vieților.

Spălarea mâinilor, astăzi o practică obișnuită și esențială pentru prevenirea infecțiilor, a fost greu de acceptat în medicina secolului al XIX-lea. Igiena precară din spitale și trecerea medicilor de la disecții la asistarea nașterilor, fără curățarea mâinilor, favorizau răspândirea infecțiilor și o mortalitate ridicată.

Cu toate acestea, promovarea igienei mâinilor a întâmpinat rezistență, uneori cu consecințe asupra carierei celor care o susțineau.

Totuși de ce este importantă spălarea mâinilor?

Infecțiile nosocomiale cresc îmbolnăvirea, mortalitatea, durata spitalizării și costurile îngrijirii. Potrivit unor estimări, acestea afectează 7–12% dintre pacienții spitalizați.

Apoi, deși igiena mâinilor este recunoscută de peste 150 de ani ca măsură esențială pentru prevenirea infecțiilor, studiile menționate indică o rată de respectare de numai 20–40% în rândul personalului medical.

Respectarea insuficientă a igienei mâinilor este asociată cu lipsa facilităților și a personalului, volumul mare de muncă, iritațiile pielii și absența unor modele de bună practică. Îmbunătățirea acesteia necesită intervenții complementare: asigurarea resurselor, educație și formare, monitorizare și, apoi, feedback, mesaje de reamintire și dezvoltarea unei culturi organizaționale care să susțină siguranța pacienților.

Studiile privind îmbunătățirea igienei mâinilor au combinat adesea măsuri precum sprijinul conducerii, formarea personalului, monitorizarea, feedback-ul, reorganizarea mediului și recompensele. Evaluarea eficienței lor a fost însă limitată de lipsa unei analize inițiale a factorilor care influențează comportamentul, de adaptarea insuficientă la context și de concentrarea predominantă pe rezultate pe termen scurt.

Iată de ce este util să vedem ce ne poate spune o meta-analiză care urmărește tocmai identificarea intervențiilor eficiente și a componentelor care contribuie la succesul acestora, pentru a construi un model logic. Un model care poate explica legătura dintre bariere, obiective, publicul țintă, acțiuni și rezultatele așteptate, oferind un cadru pentru planificarea și evaluarea unor programe de îmbunătățire a respectării igienei mâinilor.

Studiile analizate arată că mai multe combinații de măsuri au îmbunătățit respectarea igienei mâinilor și anume:

Autor și an	Conținutul intervenției și rezultatul
Ho și colab. (2012)	Soluții alcoolice, videoclipuri, mesaje de reamintire, feedback, discuții educative și utilizarea mănușilor. A avut cel mai mare efect în meta-analiză.
Martín-Madrazo și colab. (2012)	Instruire, soluții hidroalcoolice și postere: rezultate mai bune decât în grupul de control.
Huis și colab. (2011)	Influența colegilor și implicarea continuă a liderilor au îmbunătățit respectarea igienei.
Stewardson și colab. (2016)	Feedback continuu și participarea pacienților: îmbunătățire față de grupul de control.
Mertz și colab. (2010)	Feedback și seminarii în grupuri mici: efect favorabil.
Xiong și colab. (2017)	Instruire multimedia, videoclipuri, jocuri de rol și feedback: rezultate superioare autoînvățării.
Huis și colab. (două studii, 2013)	Strategii centrate pe echipă și lideri: îmbunătățiri semnificative.

În schimb, Santosaningsih și colab. (2017), studiu bazat pe prezentări active și modele comportamentale; von Lengerke și colab. (2017), intervenție personalizată bazată pe modelul HAPA; Jansson și colab. (2016), simulări; și Fuller și colab. (2012), obiective și feedback bazate pe teorii comportamentale, nu au demonstrat diferențe semnificative față de grupurile de comparație în această meta-analiză. Aceasta nu înseamnă că intervențiile sunt inutile, ci că avantajul lor nu a fost demonstrat în analiza realizată.

Cu alte cuvinte, meta-analiza evidențiază eficiența intervențiilor care acționează simultan la nivel individual, interpersonal și organizațional. Strategia multimodală a lui Ho și colaboratorii a avut cel mai mare efect dintre intervențiile analizate, combinând accesul la facilități, educația, formarea formatorilor, feedback-ul, mesajele de reamintire și rapoartele de performanță. Rezultatele susțin asocierea resurselor materiale cu măsuri educaționale și cu sprijin organizațional.

Strategiile centrate pe echipă și lideri au contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea respectării igienei mâinilor. Acestea valorifică influența colegilor, implicarea conducerii și responsabilitatea comună. Feedback-ul continuu și participarea pacienților pot consolida aceste comportamente prin observații imediate, solicitări privind igiena mâinilor și recomandări personalizate din partea supervizorilor.

Educația prin metode variate, însoțită de feedback, ajută personalul să aplice cunoștințele în situații practice și poate îmbunătăți frecvența și calitatea igienei mâinilor. În ansamblu, meta analiza susține programe integrate, care combină facilitățile adecvate, instruirea, sprijinul echipei și monitorizarea, pentru a transforma cunoștințele în practici consecvente.

Modelul logic propus în urma acestei meta-analize urmărește proiectarea sistematică a intervențiilor pentru îmbunătățirea igienei mâinilor, pornind de la analiza situației existente. Aceasta examinează comportamentele personalului, normele de grup, condițiile de lucru, resursele, politicile și stilul de conducere, precum și frecvența infecțiilor nosocomiale. Pe această bază, se stabilesc grupurile țintă, personal medical, pacienți, supervizori și factori de decizie, și obiectivele de schimbare pentru fiecare.

Intervențiile sunt organizate la trei niveluri complementare: individual, prin dezvoltarea cunoștințelor, a atitudinilor și a capacității de schimbare a comportamentului; interpersonal, prin influența colegilor și normele sociale; și organizațional, prin schimbări în resurse, politici și practici de conducere. Activitățile sunt alese pe baza teoriilor relevante pentru fiecare nivel și sunt adaptate nevoilor identificate.

Modelul leagă activitățile de rezultate pe termen scurt, mediu și lung. Inițial, sunt urmărite îmbunătățirea cunoștințelor, percepțiilor și convingerilor; ulterior, schimbarea comportamentelor și respectarea consecventă a igienei mâinilor; iar pe termen lung, reducerea infecțiilor nosocomiale. Astfel, modelul oferă un cadru coerent pentru planificarea și evaluarea intervențiilor.

Prezenta meta-analiză identifică faptul că utilizarea unei abordări socio-ecologice în planificarea intervențiilor cuprinzătoare și coordonate (care vizează factorii determinanți comportamentali la multiple niveluri de influență) este semnificativ mai eficientă decât alte strategii pe mai multe niveluri. Prin urmare, autorii acestui studiu prezintă un nou model logic bazat pe teorie, care poate constitui un ghid adecvat pentru planificarea, implementarea și evaluarea unei intervenții la aceste trei niveluri. Se sugerează ca factorii de decizie, planificatorii și managerii din spitale să utilizeze acest model logic propus pentru stabilirea intervențiilor menite să îmbunătățească igiena mâinilor, astfel încât să poată concepe o intervenție cuprinzătoare și eficientă.

Ce facem însă când resursele de care dispune o instituție de sănătate sunt limitate?

Chiar dacă igiena mâinilor este o măsură esențială pentru prevenirea infecțiilor și protejarea personalului și a mediului de expunerea la agenți biologici, aplicarea sa consecventă rămâne dificilă în condiții de resurse limitate, unde lipsa materialelor, infrastructura insuficientă și procedurile neclare pot afecta respectarea regulilor de igienă.

În astfel de condiții, cu resurse limitate, apare o dificultate, de exemplu, la închiderea robinetelor manuale după spălare, când atingerea acestora poate recontamina mâinile. Procedura descrisă în materialele OMS și CDC presupune folosirea unui prosop de hârtie de unică folosință, care nu este întotdeauna disponibil. Sistemele automate sau cu pedală pot necesita investiții și modificări ale infrastructurii greu de susținut.

Pentru a aborda această problemă, două laboratoare veterinare de referință pentru rezistența la antimicrobiene au introdus o metodă modificată de spălare a mâinilor. Aceasta presupune aplicarea spumei de săpun și pe mânerul robinetului, menținerea contactului cu săpunul timp de 40–60 de secunde și clătirea mâinilor și a robinetului înainte de a-l închide. Scopul este evitarea utilizării hârtiei pentru închiderea robinetului.

În cadrul acestei metode au fost inițiate următoarele etape, prezentate în figura 1.

Pașii metodei modificate de spălare a mâinilor:

1. deschideți robinetul,
2. udați-vă mâinile cu apă,
3. aplicați suficient săpun pe mâini și frecați palmele una de alta pentru a forma suficientă spumă,
4. închideți robinetul folosind mâna acoperită cu spumă, aplicând uniform spuma pe toată suprafața mânerului robinetului,
5. frecați zona mâinii așezând palma dreaptă peste dosul mâinii stângi cu degetele împletite și invers,
6. frecați palmele una de alta cu degetele împletite,
7. frecați dosul degetelor cu palmele opuse, având degetele împletite,
8. efectuați o frecare rotativă a degetului mare stâng cuprins în palma dreaptă și invers,
9. efectuați o frecare rotativă, înainte și înapoi, cu degetele încrucișate ale mâinii drepte în palma stângă și invers,
10. deschideți robinetul și clătiți-vă mâinile cu apă,
11. clătiți robinetul cu suficientă apă pentru a îndepărta orice urmă de spumă de pe acesta,
12. acum închideți robinetul cu mâinile curate.

Metoda a fost evaluată cu Glo Germ, un gel fluorescent care simulează contaminarea, fără a fi identificate urme vizibile pe mâini sau pe robinet la final. Dintre cei 12 angajați invitați la sondaj, șase au răspuns: toți au considerat metoda mai ușor de aplicat, iar cinci au raportat o respectare mai bună a procedurilor de igienă.

Rezultatele sugerează că metoda este acceptabilă și practică pentru personalul implicat, dar nu demonstrează, totuși, suficient eficiență microbiologică sau reducerea infecțiilor.

În concluzie, igiena mâinilor este esențială pentru prevenirea infecțiilor, însă respectarea acesteia este afectată de practici neuniforme, proceduri neclare și, uneori, de resurse insuficiente. Dificultățile întâmpinate în condiții precare, cum ar fi lipsa prosoapelor de hârtie de unică folosință, inclusiv riscul recontaminării prin atingerea robinetului sau folosirea unor prosoape comune murdare, pot reprezenta provocări în multe situații, în cabinete medicale fără dotări de ultimă generație. Aceste bariere evidențiază, în astfel de condiții, necesitatea unor proceduri clare, adaptate condițiilor locale.

Mirela Mustață, redactor executiv

Surse de documentare:

1. Ziua Mondială a Spălării Mâinilor – Parteneriatul Global pentru Spălarea Mâinilor
2. Kaveh MH, Motamed-Jahromi M, Hassanipour S. The Effectiveness of Interventions in Improving Hand Hygiene Compliance: A Meta-Analysis and Logic Model. Can J Infect Dis Med Microbiol. 2021 Jul 17;2021:8860705. doi: 10.1155/2021/8860705. PMID: 34336066; PMCID: PMC8313351.
3. Luangasanatip N, Hongsuwan M, Limmathurotsakul D, Lubell Y, Lee AS, Harbarth S, Day NP, Graves N, Cooper BS. Comparative efficacy of interventions to promote hand hygiene in hospital: systematic review and network meta-analysis. BMJ. 2015 Jul 28;351:h3728. doi: 10.1136/bmj.h3728. PMID: 26220070; PMCID: PMC4517539.
4. Poczai P, Karvalics LZ. Istoria puțin cunoscută a igienei și pionierii uitați ai spălării mâinilor. Front Public Health. 20 octombrie 2022;10:979464. doi: 10.3389/fpubh.2022.979464. PMID: 36339162; PMCID: PMC9632745.
5. Sarwar S, Muhammad J, Shahzad F. O metodă modificată de spălare a mâinilor pentru medii cu resurse limitate. Front Public Health. 4 august 2022;10:965853. doi: 10.3389/fpubh.2022.965853. PMID: 35991070; PMCID: PMC9386356. (sursa figurii 1)