Michael Douglas, Leonardo di Caprio, Paulo Coelho, Charlize Theron, Elie Wiesel sau Prințesa Haya a Iordaniei… Ce au în comun toți aceștia? Alături de alte personalități publice cu realizări deosebite în arte, literatură, știinte sau sport, acești Mesageri ai Păcii, după cum i-a numit Organizația Națiunilor Unite își oferă timpul și talentul în mod voluntar pentru promovarea păcii și a eforturilor ONU de a îmbunătăți viețile a sute de milioane de oameni afectați direct sau indirect, de război.
Aceste eforturi capătă o și mai mare proeminență pe 21 septembrie, în fiecare an. În această zi, începând din anul 1982, se celebrează Ziua Internațională a Păcii. Din anul 2001 ea a devenit și zi de încetare a focului în diversele conflicte armate. În această zi, ONU invită toate națiunile să promoveze pacea și, în general, non-violența, prin campanii publice de informare și educare cu privire la această tematică.
Criza refugiaților care se derulează sub ochii noștri în Europa în ultimele săptămâni nu face decât să ne amintească că, în ultimul deceniu, situațiile de urgență cauzate de război, cu un grav impact umanitar și de sănătate publică, mai ales prin migrarea forțată pe care au generat-o, au fost destul de frecvente.
Astfel, din 1984, numărul refugiaților dependenți de asistență internațională pentru supraviețuire s-a dublat, cel puțin, și a atins aproape 20 de milioane de oameni. Până la cea mai recentă criză a refugiaților sirieni, mass media internațională a relatat despre refugiații kurzi care părăseau Irakul în 1991, despre cele în jur de 5 milioane de refugiați din Africa sau despre alte aproape 15-20 milioane de oameni care si-au părăsit locuințele și sunt refugiați captivi în propriile țări cuprinse de război civil sau conflict armat, incapabili să primească ajutor din partea comunității internaționale. Toate aceste crize reprezintă o provocare fără precedent la adresa sănătății publice la nivel mondial, iar ONU și organizațiile afiliate și partenere încearcă să gestioneze aceste probleme alături de diverse autorități naționale.
Consecințele asupra sănătății publice aduse de dizlocarea forțată a unor largi grupuri ale populației au fost documentate pe larg. De multe ori, aceste migrări forțate cauzate de război au rezultat în rate extrem de crescute de mortalitate, morbiditate și malnutriție. Cele mai severe dintre aceste consecințe apar în special în faza acută a situației de urgență, când eforturile umanitare sunt încă la un nivel incipient, redus. În această fază inițială, au fost situații în care rata de mortalitate a atins, printre refugiați, niveluri si de 60 de ori mai crescute decât rata medie din acea țară, înainte de izbucnirea crizei.
În multe părți ale lumii unde foametea sau lipsa a necesarului de alimente au devenit fenomene cronice, războiul sau conflictele armate interne sunt factorii cauzatori.
Tabara de refugiati sirieni in Iordania
În consecință, conflictul, deficitele de alimente, foametea și migrația forțată a populației sunt factori interconectați care duc la creșterea mortalității în cadrul unor largi grupuri ale populației, mai ales în Africa și, mai recent, în Orientul Mijlociu.
Deși disponibilitatea și calitatea asistenței umanitare internaționale s-au îmbunătățit în ultimii ani, costul uman al migrației forțate rămâne extrem de ridicat. În trecut, răspunsul comunității internaționale la nevoile de sănătate publică ale acestor populații dislocate s-a bazat, în principal, pe personal medical străin, cu puțină pregătire adecvată. Spitalele și clinicile de campanie au fost amenajate fără o evaluare preliminară a nevoilor specifice, iar măsurile elementare de prevenție au fost ignorate.
Din fericire, programele mai recente de asistență internațională au început să includă măsuri de educație pentru prevenție și de imunizare, dar și implicarea comunității de refugiați în furnizarea serviciilor primare de sănătate publică.
Această abordare axată pe prevenție primară oferă avantaje pe termen lung nu numai pentru comunitatea de refugiați, dar și pentru țara gazdă, întărind și dezvoltând sustenabil sistemul național de sănătate.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://www.un.org/en/events/peaceday/
http://www.fairus.org/issue/illegal-immigration-and-public-health
