Știați că România, cu cei aproximativ 2 milioane de locuitori ai săi care suferă de diabetul de tip 2, se situează printre țările din Europa cu cea mai mare prevalență a acestei afecțiuni (12%), cap de listă fiind Turcia cu (15%)?

Atât la noi, cât și în lume, numărul pacienților diagnosticați cu diabet de tip 2 a crescut exponențial în ultimele decenii, în timp ce specialiștii avertizează că, în plus de cei diagnosticați, numărul oamenilor cu diabet, dar nediagnosticați, este și el, cel mai probabil, îngrijorător de mare.
Stilul de viață, în primul rând, alimentația cu aport caloric din ce în ce mai mare și lipsa activității fizice joacă un rol foarte important în aparitia acestei boli. Este o explicație convingătoare asupra cauzelor exploziei numărului de cazuri de diabet în lume, deși terapiile pentru diabet au evoluat si ele semnificativ în ultimii 30 de ani. Tocmai de aceea autoritățile trebuie să dezvolte programe de educație și prevenție care să conducă la reducerea factorilor principali de risc. Dintre aceștia, obezitatea și lipsa exercițiului fizic sunt considerate drept principalele provocări la nivel global.

Luna noiembrie, în care se marchează atât Ziua Internațională a Diabetului (14 noiembrie), cât și a luptei împotriva obezității (26 noiembrie), ambele cu proporții epidemice în ultimii ani, ne oferă ocazia perfectă să demontăm câteva dintre miturile false legate de obezitate și diabet și să creștem gradul de conștientizare în rândul opiniei publice cu privire și la alte aspecte esențiale pentru prevenția și controlul acestor afecțiuni.

Obezitatea a reprezentat o preocupare continuă a sistemelor de sănătate publică în ultimele câteva decenii, prevalența ei dublându-se din 1980 până acum, când a atins un nivel de aproape 15% pe plan mondial.

Într-un raport al Federației Ințernationale a Obezității se estimează că, în ritmul actual de creștere, rata globală a obezității va atinge 20% până în 2025-2030. Acest flagel a atins și România, unde obezitatea afectează peste 20% dintre cei cu vârsta peste 18 ani, conform studiului epidemiologic „Obezitatea în România (ORO) prezentat în iulie 2015 de Asociația Română pentru Studiul Obezității.

Astfel, rezultatele studiului arată o rată a obezității de 21,3 la sută și o prevalență a supraponderii de 31%, la românii cu vârste cuprinse între 18 și 79 de ani, bărbații fiind cel mai afectați (23% dintre aceștia, față de 20% în cazul femeilor).

După cum subliniam anterior, această epidemie a greutății excesive (supraponderabilitate și obezitate) poate fi atribuită creșterii consumului de alimente bogate în grăsimi și zahar și sedentarismului.

Adresarea acestor cauze principale a devenit o urgență de grad zero a specialiștilor în sănătatea publică. În acest context, este important de menționat Planul Global de Acțiune pentru Prevenția și Controlul Bolilor Netransmisibile pentru 2013-2020, care a fost lansat de Organizația Mondială a Sănătății în 2012 cu scopul de a mobiliza guvernele din lume să ia măsuri urgente pentru reducerea ratei obezității la nivelul anului 2010, până în anul 2025. Din păcate, puține guverne au reacționat decisiv până acum.

Federația Internațională a Obezității notează că, deși guvernele au acceptat nevoia unor noi măsuri de reglementare în domeniul alimentației publice și de informare și educare a populației pentru prevenția și controlul obezității. Educația în domeniul nutriției poate influența decisiv trecerea spre stilul de viață sănătos, în care moderația, echilibrul, împreună cu activitatea fizică sunt elemente prioritare.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că supraponderea și obezitatea se asociază cu un risc semnificativ crescut de boli cronice printre care se numără diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala coronariană și unele forme de cancer, precum și cu scăderea speranței de viață și a calității vieții.

Într-adevăr, studiile confirmă că greutatea excesivă este un factor semnificativ de risc pentru apariția diabetului de tip 2, însă nu toți cei care suferă de obezitate vor dezvolta diabet, deoarece în ecuație intră și alte variabile, precum istoria familială sau vârsta. De fapt, majoritatea oamenilor cu greutate excesivă nu vor suferi de diabet, iar mulți dintre cei cu diabet de tip 2 au greutăți normale.

În mentalul colectiv există și alte mituri legate de diabet, care, împreună, dau o imagine plină de stereotipuri dăunătoare. Unul dintre cele mai periculoase mituri este că diabetul nu este o boală “serioasă.” De fapt, diabetul duce la mai multe decese într-un an de zile decât cancerul de sân și SIDA împreună. Printre celelalte consecințe grave ale diabetului se numără și faptul că el dublează riscul de a suferi un atac de cord.

Un alt subiect destul de controversat este rolul consumului de zahăr în apariția diabetului de tip 2. Deși în trecut se credea că legătura e mai degrabă indirectă, prin greutatea excesivă pe care o poate aduce consumul crescut de zahăr, în ultimii ani tot mai multe studii au arătat că poate exista o puternică legătură directă între consumul crescut de zahăr și diabetul de tip 2, prin efectul nociv asupra ficatului, care, în timp, duce la rezistența la insulină. Puteți găsi mai multe detalii despre această relație cauză-efect dintre consumul excesiv de zahăr și diabetul de tip 2 în articolul e-asistent despre schimbarea politicii agricole comune din Europa și creșterea consumului de zahăr apărut în acest număr al revistei.

Există și mituri despre cum putem ține sub control diabetul de tip 2. Unul dintre acestea spune că pacienții cu diabet ar trebui să aibă o dietă specială. De fapt, dieta sănătoasă pentru cei cu diabet este aceeași dietă pe care noi toți ar trebui s-o adoptăm, suferinzi sau nu de diabet. O dietă săracă în grăsimi saturate, cu o cantitate moderată de sare și zahăr, cu mese incluzând proteine slabe, legume cu conținut scăzut de amidon, cereale integrale, grăsimi sănătoase și fructe. Pacienții cu diabet pot consuma chiar și dulciuri, atâta timp cât ele sunt în cantități mici și parte a unei diete echilibrate, integrată într-un stil de viață sănătos, care include și activitate fizică regulată. Mâncărurile speciale pentru diabetici sunt un subiect controversat, mulți nutritioniști afirmând că ele nu aduc niciun beneficiu suplimentar față de alimentele sănătoase pentru toți.

Fiindcă pacienților cu diabet li se recomandă în mod special să facă vaccinuri anti-gripale, un alt mit este ca ei sunt mai susceptibili să se îmbolnavească de gripă. De fapt, ei nu prezintă un risc mai mare de a face gripă decât ceilalți, doar că, pentru ei, complicațiile pot fi mult mai serioase.
Dincolo de diversele mituri și adevăruri despre obezitate și diabet, cel mai important este să reținem că un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată caloric și diversificată în nutrienți si pe activitate fizică regulată, este essential, atât pentru menținerea sub control a greutății, cât și a diabetului, în caz că afecțiunea s-a instalat deja.
Și cel puțin la fel de important este să știm și că niciodată nu este prea tarziu să adoptăm un stil de viață sănătos!

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:
http://www.diabetes.org/diabetes-basics/myths/?referrer=https://www.google.ro/#sthash.iIy2yw24.dpuf
adev.ro/mvwabp
http://www.diabetes.org/diabetes-basics/myths/?referrer=https://www.google.ro/
http://www.edumedical.ro/statistici-ingrijoratoare-privind-numarul-bolnavilor-de-diabet-din-romania/
http://adevarul.ro/sanatate/politici-bani/romania-top-10-tarilor-afectate-diabet-1_527b8f17c7b855ff56ca2ea6/index.html
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/studiu-obezitatea-in-romania-mai-frecventa-la-barbati-pe-masura-ce-avanseaza-in-varsta-14541218
http://www.medicalnewstoday.com/articles/300809.php
www.everydayhealth.com/diabetes