Bazele şcolii româneşti de pneumologie s-au pus la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, odată cu întemeierea şcolii româneşti de medicină modernă de către Dr. Carol Davila. Un reper important al perioadei respective, din punct de vedere al pneumologiei, a fost introducerea unor măsuri de control al tuberculozei de către Dr. Victor Babeş, precum înfiinţarea de sanatorii sau transmiterea de mesaje către opinia publică despre pericolul acestei boli, mai ales că în Bucureşti se înregistra una dintre cele mai mari incidenţe a tuberculozei din Europa acelor ani.

Tot în acei ani de început de secol XX, mai exact în anul 1904, a fost înregistrată ”Societatea pentru Profilaxia şi Asistenţa Tuberculoşilor Săraci”, ca urmare a iniţiativei doctorilor Ioan Cantacuzino, Ştefan Irimescu şi M. Petrini-Galaţi. Finanţată preponderent din surse private, această Societate a avut apoi iniţiativa de a înfiinţa Sanatoriul şi Spitalul Filaret, prima insituţie de acest gen din România. Instituția a început să funcţioneze în 1907, moment considerat deosebit de important pentru dezvoltarea pneumologiei româneşti. La început, ea a fost condusă de Dr. Ştefan Irimescu (1871-1956).

Dr. Ioan Cantacuzino a rămas implicat în activitatea Societăţii, promovând activ măsuri de profilaxie şi tratament al tuberculozei.  Odată ajuns Ministru al Sănătăţii (1931-1932), Ioan Cantacuzino a continuat eforturile de combatere a tuberculozei, inclusiv prin deschiderea mai multor sanatorii. Este de remarcat şi efortul din acei ani, impulsionat de Ioan Cantacuzino, de publicare de materiale de informare-educare pentru a face ca opinia publică să înțeleagă mai bine boala. Acest efort a fost dus mai departe de către ”Liga pentru combaterea tuberculozei” (înfiinţată în 1934), organizaţie ce îl avea drept preşedinte pe Regele Carol al II-lea. Liga a reuşit şi promovarea, în 1937, a ”Legii pentru asistenţa funcţionarilor tuberculoşi”.

După Al Doilea Război Mondial, un alt moment de referinţă în istoria pneumologiei româneşti l-a reprezentat înfiinţarea, în 1949, a Institutului de Ftiziologie din Bucureşti. Institutul a fost condus pentru prima dată de către Dr. Marius Nasta, considerat cel mai important nume al pneumologiei româneşti de până acum.

Acesta s-a format sub îndrumarea lui Ioan Cantacuzino, la ”Institutul de Seruri şi Vaccinuri”din Bucureşti, unde coordona Secţia de Tuberculoză.  Marius Nasta considera perioada alături de Ioan Cantacuzino ca „evenimentul cel mai important şi hotărâtor al vieţii” sale.

Formarea ca medic i-a fost marcată de activitatea de pe frontul Războiului Balcanic din 1913, unde a reuşit să lupte cu succes împotriva epidemiei de holeră, salvând sute de vieţi, alături de medicii Ciucă şi Combiescu. Apoi, în timpul Primului Război Mondial, medicul Nasta a fost implicat activ în combaterea epidemiei de tifos, atât în spital, cât şi pe front. În perioada interbelică, el s-a dedicat apoi studierii tuberculozei, o boală care îl preocupa prin apariţie, manifestări şi răspândire. Numirea lui ca primul director al Institutului de Ftiziologie nu a fost o surpriză pentru nimeni, ea reprezentând recunoaşterea valorii şi contribuţiilor lui deosebite în acest domeniu.

Institutul şi-a pus decisiv amprenta pe dezvoltarea pneumologiei româneşti, prin dezvoltarea unor strategii de luptă contra extinderii tuberculozei, prin ”Programul Naţional de Control al Tuberculozei”, creat în anii 1950. De asemenea, Institutul a impulsionat formarea de personal medical cu studii superioare în domeniu, inclusiv chirurgi toracici. În 1962, Institutul şi Spitalul Filaret au fuzionat, apărând  ”Institutul Clinic de Ftiziologie”.

După îndepărtarea din funcţia de director al Institutului de Ftiziologie (din motive politice), acuzat fiind de duşmănie faţă de regimul communist, Prof. Dr. Marius Nasta a rămas totuşi membru al Academiei Române, singura instituţie care nu l-a marginalizat. Reabilitarea savantului a avut loc imediat după schimbarea regimului comunist, iar denumirea Institutului pe care îl condusese a fost schimbată în Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

În plus de acest institut, o altă organizaţie care a contribuit semnificativ la dezvoltarea domeniului în România a fost Societatea de Ftiziologie, creată în anii 1950, sub egida ”Societăţii Ştiinţelor Medicale”. Aceasta a dus la creşterea nivelului profesional al specialiştilor şi a impulsionat cercetarea din domeniu, precum şi dezvoltarea profilaxiei anti-tuberculoză. În 1974, Societatea s-a transformat în ”Societatea de Ftiziologie şi Pneumologie”, iar din 1999 a devenit ”Societatea Română de Pneumologie” (SRP).

Una dintre realizările de marcă ale SRP a fost contribuţia la implementarea în ţara noastră a strategiei recomandată de către OMS pentru controlul tuberculozei (Directly Observed Therapy, Short Course – DOTS).

În ultimii ani, prin manifestările pe care le organizează, SRP urmăreşte să accelereze dezvoltarea pneumologiei în România, inclusiv prin organizarea de manifestari de înaltă ţinută ştiinţifică, cu largă participare naţională şi internaţională. Din această categorie remarcăm evenimentul umbrelă desfăşurat recent, care a inclus patru conferinţe naţionale (a IX-a Conferinţă Naţională de Bronhologie organizată de Secţiunea de Bronhologie a SRP, a III-a Conferinţă Naţională de Cancer Pulmonar organizată de Secţiunea de Cancer Pulmonar a SRP , a II-a Conferinţă Naţională de Boli Pulmonare Rare organizată de Grupul de lucru pentru Deficit de Alfa-1 Antitripsină al SRP şi prima Conferinţă Naţională de Transplant Pulmonar organizată de Grupul de lucru pentru Transplant Pulmonar al SRP).

Evenimentul a oferit un cadru generos pentru schimburile de experienţă dintre specialiştii care activează în domeniul pneumologiei, cercetători şi practicieni, şi pentru promovarea celor mai moderne abordări, de la medicina personalizată desfăşurată de echipe multidisciplinare, la ultimele mijloace de diagnostic şi tratament.

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

Surse de documentare:

1. http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/pneumoftiziologie/romania-pe-primul-loc-in-uniunea-europeana-privind–incidenta-tuberculozei/
2. http://www.srp.ro/istoric.aspx
3. SCURTĂ INTROSPECŢIE ÎN TRECUTUL PNEUMOLOGIEI ROMÂNEŞTI – O SOCIETATE MEDICALĂ ÎN CĂUTAREA PROPRIEI IDENTITĂŢI – Ana Pele, Sebastian Pele, sub redactia Prof Dr. Florin Mihaltan, Societatea Romana de Pneumologie, 2009
4. http://www.marius-nasta.ro/
5. http://pneart.blogspot.de/2013/12/o-fila-din-istoria-pneumologiei-prof-dr.html
6. http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/pneumoftiziologie/al-24-lea-congres-national-al-societatii-romane-de-pneumologie-5-6-octombrie-2016-poiana-brasov/
7. http://www.srp.ro/Bronhologie/5%20octombrie%20-Program%20preliminar%20Oradea_11-14%20octombrie%202017%20(1).pdf
8. http://orasulluibucur.blogspot.de/2009/02/bucurestiul-asa-cum-era.html