Începând din anul 1999, 12 august este ziua mondială a tinerilor. Ea vrea să recunoască importanța contribuției tinerilor la viața socială, economică și politică și în gestionarea unor provocări globale precum pandemia de COVID 19 și schimbările climatice.
Dacă e să ne referim numai la modul în care COVID 19 afectează toate segmentele populației, inclusiv tinerii, vedem nu doar că aceștia pot juca un rol cheie în gestionarea pandemiei, dar și că sunt puternic influențați de ea.
Un astfel de exemplu de impact asupra lor este re-deschiderea școlilor. Peste tot în lume, presiunea și argumentele în favoarea readucerii copiilor și tinerilor în sălile de clasă sunt puternice, dar ele se justifică doar acolo unde infecțiile sunt ținute sub control la nivelul comunității.
Iar cifrele referitoare la acest lucru pentru țări precum SUA sau România nu arată deloc încurajator. Sunt situații în care nicio țară din lume nu a trimis copiii înapoi la școală, mai ales în condițiile în care cercetarea cu privire la transmiterea în sălile de clasă este limitată.
Un lucrător dezinfectând o sală de clasă în Grecia. Sursa foto: www.nytimes.com
Acum, când Organizația Mondială a Sănătății a confirmat ipoteza că virusul este transmis pe calea aerului în spațiile interioare, aglomerate și cu ventilație slabă, este clar că nicio școală care prezintă condiții de acest fel nu poate fi deschisă fără riscuri. Cu toate acestea, în SUA, de exemplu, există un puternic curent de opinie în favoarea deschiderii școlilor din partea părinților, pediatrilor, specialiștilor în dezvoltarea copilului și chiar a președintelui țării.
Conform datelor concludente din acest moment, copiii sunt mult mai puțin susceptibili să se îmbolnăvească grav de coronavirus decât adulții. Există însă alte întrebări importante fără răspuns, inclusiv cât de des se infectează copiii și ce rol joacă în transmiterea virusului. Unele cercetări sugerează că copiii mai mici sunt mai puțin susceptibili să infecteze alte persoane decât adolescenții, ceea ce ar face deschiderea școlilor elementare mai puțin riscantă decât liceele, dar dovezile nu sunt concludente.
Experiența unor țări care și-au deschis școlile a arătat că măsuri precum distanțarea fizică și purtarea măștilor pot ajuta. Dar o variabilă importantă este cât de răspândit este virusul în comunitatea respectivă, deoarece asta va afecta cât de mulți oameni îl pot aduce în acea școală.
Care sunt riscurile?
Pe de o parte, deși copiii prezintă un risc mult mai mic de a se îmbolnăvi grav de coronavirus decât adulții, riscul nu este chiar zero. Un număr mic de copii au murit, iar alții au avut nevoie de terapie intensivă, din motive de insuficiență respiratorie sau sindrom inflamator care a cauzat probleme cardiace sau circulatorii.
Însă cea mai serioasă preocupare legată de redeschiderea școlilor vine din riscul ca acei copii infectați, mulți fără simptome, să răspândească virusul către alte persoane, inclusiv către membri ai familiei, profesori și alți angajați ai școlii. Cele mai multe dovezi de până în prezent sugerează că, chiar dacă copiii sub 12 ani sunt infectați în același ritm ca adulții din jurul lor, este mai puțin probabil să îl răspândească. Academia Americană de Pediatrie a citat o parte din aceste date pentru a recomanda redeschiderea școlilor, cu măsuri de siguranță adecvate.
În SUA, specialiștii în boli infecțioase au modelat impactul școlilor asupra răspândirii comunitare a virusului încă din luna februarie. În martie, majoritatea au ajuns la concluzia că închiderea școlilor va încetini evoluția infecțiilor. Dar măsurile mai extinse, cum ar fi distanțarea fizică, s-au dovedit mult mai eficiente, potrivit analizelor recente.
Riscul redeschiderii școlilor va depinde, așadar, de „cât de bine controlează școlile transmisia, cu măști, de exemplu, sau prin limitarea gradului de ocupare a clasei”, crede Lauren Ancel Meyers, profesor de biologie și statistică la Universitatea din Texas, Austin, care a fost consultant pentru mai multe școli și autorități coordonatoare ale acestora. „Rata de transmisie comunitară din august va fi, de asemenea, un factor important.”
O echipă de studenți la nursing într-o demonstrație pentru copiii din ciclul primar, realizată în luna martie, la Ethel Phillips Elementary School din Sacramento, USA, despre modul corect de spălare a mâinilor. Sursa foto: www.nytimes.com
În Austin, de exemplu, care, precum orașele din Florida și Arizona, a înregistrat o accelerare recentă a numărului de cazuri noi, rata estimată a infecției este de aproximativ șapte la 1.000 de locuitori. Un calcul simplu ne arată că o școală cu 500 de elevi ar avea aproximativ patru care transmit coronavirusul. „Școala ar putea să poată controla transmiterea, în funcție de măsurile luate”, a spus dr. Meyers.
În cazul în care eșuează, școlile ar putea ajuta la incubarea focarelor, dat fiind că sunt facilități în care studenții, în special cei mai tineri, pot avea dificultăți mari de distanțare fizică, sau să poarte corect măști. Chiar dacă se dovedește că copiii nu răspândesc extensiv virusul, unul sau doi elevi pot iniția lanțuri noi de transmitere.
Ce arată exemplul altor țări?
Până în prezent, țările care au redeschis școlile după ce a scăzut nivelul de transmitere și au impus cerințe precum distanțarea fizică și spațierea în clasă, precum Norvegia și Danemarca, nu au înregistrat o creștere a numărului de cazuri de coronavirus.
Ambele și-au redeschis școlile în aprilie, aproximativ la o lună după ce fuseseră închise. Inițial au deschis școala doar pentru copiii mai mici, ținând liceele închise până mai târziu. Ca măsuri suplimentare, au întărit procedurile de igienizare și au scăzut numărul de copii din clasă și spațiul dintre bănci. Niciuna dintre cele două țări nu a înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor.
Deși nu există încă studii riguroase științific despre riscurile epidemice reprezentate de școli, există câteva elemente de luat în calcul.
Un exemplu provine dintr-un studiu realizat în Irlanda pe șase persoane infectate (doi elevi de liceu, un elev din clasele primare și trei adulți) care au petrecut timp în cadrul școlii înainte ca aceasta să fie închisă, în martie. Cercetătorii au analizat 1.155 de contacte ale celor șase pacienți pentru a vedea dacă au fost confirmate infecții cu coronavirus. Contactele au inclus participanții la activitățile școlare care ar fi putut reprezenta un teren fertil pentru transmitere, precum lecții de muzică pe instrumente din lemn, practica la cor și sport. Se pare că niciunul dintre studenți nu a infectat alte persoane, singura transmisie documentată a virusului fiind către alți doi adulți din afara școlii care au fost în contact cu unul dintre adulții infectați în școală.
Însă au existat focare în școli, în țările cu un nivel mai mare de infecție comunitară și în țări care au ridicat restricțiile prea curând. În Israel, potrivit unui raport al cercetătorilor Universității din Washington, virusul a infectat peste 200 de studenți și personal școlar după ce școlile s-au redeschis la începutul lunii mai și au ridicat limitările cu privire la numărul de elevi din clasă câteva săptămâni mai târziu.
Alte studii de caz din diferite țări arată diferențe în transmiterea virusului la copiii mai mici, comparativ cu copiii mai mari.
Într-o comunitate din nordul Franței, Crépy-en-Valois, doi profesori de liceu s-au îmbolnăvit de Covid-19 la începutul lunii februarie, înainte de închiderea școlilor. Oamenii de știință de la Institutul Pasteur au testat ulterior studenții și personalul școlii pentru anticorpii coronavirus. Aceștia au găsit anticorpi la 38% dintre studenți, 43 % dintre cadrele didactice și 59 % dintre ceilalți angajați ai școlii, demonstrând faptul că virusul a circulat în școală. Ulterior, aceeași echipă a testat elevii și personalul din șase școli primare din comunitate, pentru a vedea dacă copiii mai mici s-au infectat și ei la momentul în care virusul a lovit elevii de liceu. Cercetătorii au găsit anticorpi la doar 9 % dintre elevii de școală primară, la 7 % dintre cadrele didactice și 4 % din restul personalului. Ei au identificat trei elevi din trei școli primare diferite, care au participat la cursuri cu simptome acute de coronavirus înainte de închiderea școlilor, dar niciunul nu pare să fi infectat alți copii, profesori sau personal. Doi dintre acei elevi simptomatici aveau frați în liceu, iar al treilea avea o soră care lucra la liceu. Concluziile acestora au fost că elevii de liceu pot transmite virusul mai ușor decât copiii mai mici.
Există diferite teorii despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru. Unii oameni de știință spun că elevii mai mici au mai puține șanse să aibă simptome Covid-19 precum tuse și mai puțin probabil să aibă voci puternice care să permită transmiterea virusului prin picături. Alți cercetători examinează dacă proteinele care permit virusului să intre și să se reproducă sunt mai puțin abundente la copii, limitând severitatea infecției în cazul lor și capacitatea de a transmite virusul.
Ce pot face școlile?
Testarea pentru identificarea persoanelor infectate din școli este esențială, spun specialiștii în sănătate publică. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA recomandă testarea studenților sau a profesorilor pe baza simptomelor sau a istoricului expunerii. Dar aceasta nu-i va identifica pe toți cei infectați.
Țările care au redeschis școlile au pus la punct o serie de proceduri pentru a controla situația.
Unele țări au redeschis inițial școala doar pentru parte dintre elevi – copiii mai mici din Danemarca, Norvegia, Belgia, Elveția și Grecia; copiii mai mari din Germania, potrivit raportului cercetătorilor de la Universitatea Washington. Belgia a readus elevii la școală în schimburi, în zile alternative.
Mai multe țări au limitat numărul de elevi dintr-o clasă, la maxim 10-15 studenți. Alte țări plasează copiii în grupuri cu interacțiune socială restrânsă doar în interiorul acestora, în special în pauze.
În Asia, unde practica purtării măștilor în sezonul gripei este frecventă, multe țări au impus purtarea măștilor și în școală. În alte țări sunt obligatorii măștile doar pentru unii elevi sau pentru personal, cum ar fi profesorii din Belgia și elevii de liceu din Franța.
În Germania, studenții care au rezultate negative la testul COVID-19 nu trebuie să poarte măști. Însă, de la deschiderea școlilor, Germania a înregistrat o transmitere crescută a virusului printre elevi, dar nu și la personalul școlilor.
În SUA, planul de redeschidere a școlilor la care lucrează specialiștii în sănătate publică și educație cuprinde și recomandări cu privire la screening-ul simptomelor și purtarea măștilor și o listă de verificare pentru părinți sau tutori pe baza căreia să decidă dacă își trimit sau nu copiii la școală în fiecare zi.
Școlile vor trebui să se asigure că aerul care va circula în spațiile școlii este curat, fie prin filtrarea lui, pomparea acestuia din exterior, fie prin simpla deschidere a ferestrelor. În plus, asistentele școlare sau medicii din școli, acolo unde există, vor avea nevoie de echipament de protecție precum mănuși, halate și măști N95.
După cum afirmă din ce în ce mai multe voci ale specialiștilor în dezvoltarea copilului, menținerea școlilor închise pentru o perioadă prelungită are implicații îngrijorătoare pentru dezvoltarea socială și academică a copiilor. Pe termen lung, aceasta poate duce la adâncirea inegalităților sociale și economice. Iată de ce pregătirea adecvată a școlilor pentru redeschiderea în siguranță este esențială. Iar pentru aceasta se pot folosi experiențele și lecțiile învățate ale țărilor care au făcut deja acest pas.
Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro
Surse de documentare:
https://www.nytimes.com/2020/07/11/health/coronavirus-schools-reopen.html?smtyp=cur
