Prematuritatea este, din păcate, principala cauză de deces la copiii sub cinci ani. La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează numărul copiiilor născuți prematur, în fiecare an, la 15 milioane de bebeluși.  Cu alte cuvinte, unul din zece copii se naște prematur.

Bebelușii născuți prea devreme pot avea mai multe probleme de sănătate decât bebelușii născuți la termen. Copiii născuți prematur sunt expuși riscului de a dezvolta dizabilități care îi vor afecta pentru întreaga lor viață. Ei se pot confrunta cu probleme de sănătate pe termen lung care le afectează creierul, plămânii, auzul sau vederea.

Măsura în care acest lucru se va întâmpla depinde puternic de cât de devreme s-au născut și de calitatea îngrijirii pe care au primit-o în timpul nașterii și în zilele și săptămânile care urmează.

Cu cât bebelușul se naște mai devreme, cu atât corpul lui este mai puțin pregătit pentru lumea exterioară. El are nevoie de îngrijiri speciale pentru a depăși următoarele provocări:

1. Menținerea temperaturii: bebelușul prematur pierde mai ușor căldura corpului, iar hipotermia îi poate pune viața în pericol. De aceea, el are nevoie de îngrijire suplimentară pentru a-și menține temperatura corpului și pentru a crește.
2. Hrănirea: bebelușul prematur poate avea probleme cu hrănirea, deoarece reflexul coordonat de supt și de înghițire nu este încă pe deplin dezvoltat. În aceste condiții, este posibil să aibă nevoie de sprijin suplimentar pentru hrănire.
3. Respirația: mulți bebeluși prematuri încep să respire singuri de când se nasc, dar alții trebuie resuscitați. Dacă plămânii nu sunt pe deplin dezvoltați și nu au surfactant (o substanță care ajută la menținerea plămânilor extinși), bebelușii prematuri pot avea dificultăți de respirație. Uneori, bebelușii prematuri care încep să respire nu sunt suficient de puternici pentru a continua să facă aceasta singuri.
4. Infecții: infecțiile severe sunt mai frecvente la copiii prematuri. Sistemul lor imunitar nu este încă pe deplin dezvoltat și au un risc mai mare de a muri dacă se infectează.
5. Creier: bebelușii prematuri sunt expuși riscului de sângerare în creier, în timpul nașterii și în primele zile după naștere; aproximativ 1 din 5 bebeluși care cântăresc mai puțin de 2 kg au această problemă. Copiii prematuri pot avea, de asemenea, leziuni cerebrale din cauza lipsei de oxigen. Sângerarea sau lipsa de oxigenare a creierului poate duce la paralizie cerebrală, întârzieri de dezvoltare și dificultăți de învățare.
6. Ochii bebelușilor prematuri nu sunt pregătiți pentru lumea exterioară. Ei pot fi afectați de creșterea anormală a vaselor de sânge din retină. Situația este, de obicei, mai severă la copiii foarte prematuri și cei cărora li se administrează un nivel prea ridicat de oxigen. Acest lucru poate duce la deficiențe de vedere sau orbire.

Sărbătorită începând din 2009, Ziua mondială a prematurității are rolul de a atrage atenția asupra grelei poveri a morții și a dizabilității, a durerii și suferințelor pe care le provoacă nașterea prematură. Ea este, desigur, și o șansă de a vorbi despre soluții.

Mesajul de anul acesta “Together for babies born too soon – Caring for the future” (”Împreună pentru copiii născuți prea devreme – grija pentru viitor„) este unul de sprijin pentru familii, pentru lucrătorii medicali și pentru sistemele de sănătate.

De ce este important acest sprijin? Sigur că nimic nu poate pregăti un părinte pentru experiența prin care trece atunci când copilul său se află într-o secție de terapie intensivă neonatală. Totuși, a ști că și alte familii au trecut prin situația respectivă și au primit ajutor poate fi un sprijin real în astfel de situații.

Ei pot avea sprijinul spitalelor cu unități de terapie intensivă neonatală care pot oferi îngrijire specializată nou-născuților cu probleme grave de sănătate. Au echipamente speciale și medici și asistenți special pregătiți care oferă îngrijire non-stop pentru bebelușii prematuri care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a se încălzi, pentru a respira și pentru a fi hrăniți sau care sunt foarte bolnavi.

Pe de altă parte, una dintre principalele recomandări ale OMS privind îngrijirea prenatală pentru o experiență pozitivă a sarcinii are în vedere modele de continuitate a îngrijirii conduse de moașă, în care o moașă sau un grup de moașe care lucrează împreună oferă îngrijire unei femei, nou-născutului și familiei sale pe tot parcursul continuumului prenatal, intrapartum și postnatal. Acest lucru diferă de îngrijirea „condusă de medic” sau de îngrijirea „împărțită” între personalul medical și moașe. S-a demonstrat că acest model aduce rezultate îmbunătățite, însemnând, pentru majoritatea femeilor și bebelușilor, un risc mai scăzut de a dezvolta complicații și că el și reduce riscul de prematuritate cu aproximativ 24%.

Aceste servicii ar putea fi asigurate de moașe educate, instruite, autorizate și reglementate. Ele sunt servicii complementare accesului la asistența de urgență obstetrică și neonatală, la unitatea medicală, ambele servicii fiind menite a asigura o mai bună urmărire a sarcinii și o mai bună protejare a mamei și nou născutului.
Mirela Mustață, Redactor executiv e-Asistent.ro

Surse de documentare:

https://www.who.int/maternal_child_adolescent/newborns/prematurity/en/

https://www.who.int/life-course/news/events/world-prematurity-day-2018/en/

https://www.healthynewbornnetwork.org/event/world-prematurity-day-2020/

https://www.bliss.org.uk/support-bliss/world-prematurity-day/what-is-world-prematurity-day

https://www.cpbf-fbpc.org/world-prematurity-day