2020 a fost un an plin de provocări, iar COVID 19 a dominat titlurile emisiunilor de știri și publicațiilor mass media pentru cea mai mare parte a anului. Dar, dincolo de preocuparea referitoare la COVID 19, lumea medicală a continuat să producă noi cercetări și să descopere noi tratamente pentru boli cunoscute de mult. Multe dintre aceste descoperiri sunt relativ surprinzătoare, însă aduc multe speranțe pentru viitor.

A doua persoană din istorie vindecată de HIV printr-un transplant de celule stem

Cercetătorii din Marea Britanie au confirmat că un transplant de celule stem a vindecat un al doilea pacient de HIV, după cazul din 2007 al lui Timothy Brown. Acesta din urmă, diagnosticat cu HIV în anii 1990, primea tratament anti-retroviral, calea terapeutică obișnuită în cazul unei infecții cu HIV.  După câțiva ani, deoarece Timothy Brown a fost diagnosticat și cu leucemie mieloidă acută, medicii au confirmat că avea nevoie și de un transplant de celule stem.

În timp ce căuta un donator compatibil, medicul curant a venit cu ideea de a face un experiment. A căutat un donator cu o anumită mutație genetică care îl făcea practic imun la HIV. Primind celule stem de la acest donator, Timothy Brown nu numai că s-a vindecat de leucemie, dar și de infecția cu HIV.

În acest al doilea caz, în care vindecarea a avut loc în 2020, pacientul a primit un transplant de celule stem cu celule care nu exprimă gena CCR5, care produce o proteină ce ajută virusul să pătrundă în celule.

Celulele fără gena CCR5 au fost parte dintr-un transplant de măduvă, de care a fost nevoie pentru a trata limfomul Hodgkin apărut între timp.

În urma transplantului și după 30 de luni de când pacientul încetase terapia anti-retrovirală, echipa de medici, condusă de Prof. Ravindra Kumar Gupta, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, a confirmat că încărcătura virală HIV era nedepistabilă în probele de sânge, fluidul cerebrospinal, spermă și țesuturile intestinal și limfoid.

Prof. Gupta a dorit să sublinieze că transplantul de măduvă este un tratament curativ de mare risc, care este recomandat doar ca ultimă soluție în cazul pacienților HIV care au și malignități hematologice care le pun viața în pericol.

Mulți cercetători care au participat la acest studiu își exprimă speranța că, într-un viitor nu prea îndepărtat, oamenii de știință vor putea să folosească tehnologii de ultimă oră de editare a genelor ca parte dintr-un set de intervenții menite să trateze și să vindece HIV.

Dr. Dimitra Peppa de la Universitatea Oxford din Marea Britanie și coautor al studiului notează că, deși editarea genetică folosind CCR5 primește o atenție sporită în ultimul timp, mai sunt multe de făcut până când asemenea terapii devin viabile. “Există multe bariere etice și tehnice pe care trebuie să le depășim până când editarea genetică folosind gena CCR5 să poată deveni un tratament curativ pentru HIV folosit pe scara largă.”

Ar putea Inteligența Artificială (IA) înlocui testele de măsurare a glicemiei folosite acum?

Cercetări recente arată că Inteligența Artificială (IA) ar putea înlocui, la un moment dat, testele invazive pentru măsurarea glicemiei. Dacă tehnologia aflată acum în testări funcționează, schimbarea va fi importantă pentru pacienții cu diabet.

Oamenii de știință au dezvoltat recent un sistem IA care poate depista glicemia scăzută (hipoglicemia). Ei speră că acest sistem va permite pacienților să-și măsoare nivelul glicemiei fără să fie nevoiți să apeleze la metode invazive (înțeparea degetului).

Echipa de la Universitatea din Warwick din Marea Britanie a publicat recent, în revista Scientific Reports, rezultatele unui studiu pilot.

Pentru mulți oameni, măsurarea glicemiei cere înțeparea unui deget cu un ac și folosirea unui glucometru pentru a afișa glicemia. Alte persoane folosesc un monitor permanent al glicemiei, care măsoară glicemia în mod periodic cu ajutorul unei sârme subțiri implantate chiar sub piele. Deseori, aceste dispozitive trebuie calibrate de două ori pe azi. Acest proces de măsurarea a glicemiei poate fi destul de dificil și neconfortabil, mai ales pentru copii și pacienții cu diabet care au nevoie să și facă testul în mijlocul nopții. Ca urmare, mulți oameni nu reușesc să-si măsoare glicemia pe cât de des și precis pe cât ar fi nevoie.

Cercetătorii de la Universitatea din Warwick implicați în acest studiu speră că o metodă ne invazivă precum cea pe care o propun ei, care folosește IA, va îmbunătăți rata de complianță, mai ales în rândul pacienților cu diabet.

Noul dispozitiv mobil ce funcționează pe bază de IA depistează hipoglicemia folosind semnalele ECG, care sunt emise de inimă chiar și în timpul somnului.  Hipoglicemia afectează electrofiziologia inimii și, deoarece are efecte relativ diferite asupra inimii fiecăruia dintre noi, un sistem IA poate monitoriza nivelul glicemiei într-un mod personalizat.

Studiul desfășurat cu acest dispozitiv mobil a implicat persoane sănătoase, pe care oamenii de știință i-au monitorizat 24 de ore pe zi timp de 14 zile consecutive. Acest studiu este unic deoarece cercetătorii au monitorizat individual nivelul glicemiei al fiecărui participant, spre deosebire de studii precedente. Rezultatele studiului arată că această tehnologie este precisă 82% din timp, o rată similară cu cea a sistemelor de monitorizare a glicemiei folosite până acum.

Veninul albinelor omoară celulele cancerului agresiv de sân

În studiile de laborator desfășurate recent, componentul activ al veninului de albină a omorât rapid celule canceroase aparținând unor forme agresive ale cancerului de sân, care sunt dificil de tratat în mod particular. Important de notat este că această toxină a veninului de albine nu a deteriorat celulele sănătoase.

Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări Medicale Harry Perkins din Perth, Australia, și de la Universitatea Australiei de Vest din Perth au investigat efectul melitinei asupra unei varietăți de celule ale cancerului de sân, inclusiv ale celor două cele mai agresive forme.

Ei au descoperit că melitina și veninul de albine au distrus rapid membranele celulelor canceroase (în 60 de minute), cu efecte neglijabile asupra celulelor normale.

Studiul a arătat și că veninul bondarilor, care nu conține melitină, nu a distrus celulele canceroase – chiar și când s-au administrat concentrații mari. Melitina poate distruge celulele canceroase producând găuri în membrana lor exterioară. Totuși, în 20 de minute de la administrare, melitina perturbă și transmiterea mesajelor chimice de care celulele au nevoie pentru a crește și a se multiplica.

Oamenii de știință au descoperit că melitina face acest lucru împiedicând activarea receptorilor de creștere din membranele celulare.  Unul dintre motivele pentru care celulele canceroase HER2 și alte tipuri de celule ale cancerelor de sân agresive cresc necontrolat este că ele au un număr mare din acești receptori. Împiedicând ca aceste semnale de creștere să ajungă la celulele canceroase, melitina oprește proliferarea lor. Prof. Peter Klinken, cercetător principal la Universitatea din Australia de Vest, spune că acest studiu demonstrează cum melitina interferează cu căile de transmitere a semnalelor în rândul celulelor canceroase pentru a reduce replicarea lor.

Deoarece melitina produce găuri în membranele celulelor, ea poate și să permită medicamentelor chimio-terapeutice să pătrundă în celulele canceroase și să le distrugă. Pentru a testa această posibilitate, cercetătorii au tratat niște cobai bolnavi de cancer de sân triplu-negativ cu o combinație de melitină și docetaxel. Acest cocktail s-a dovedit mai eficace în restrângerea tumorilor decât oricare dintre cei doi compuși folosit individual.

De acum încolo, oncologii vor putea folosi această strategie pentru a crește eficacitatea chimioterapiei administrate sau a reduce doza de medicamente chimio-terapeutice folosite, reducând astfel și efectele secundare negative.

Autorii studiului subliniază că mai este nevoie de cercetări suplimentare pentru a evalua dacă melitina din veninul anumitor tipuri de albine este mai potentă în aceste activități anti-cancer.

Acest tip de cercetări este doar la început, cercetătorii încă trebuind să desfășoare studii clinice cu subiecți umani pentru a evalua siguranța și eficacitatea melitinei în tratarea cancerului de sân.

În acest context, este important de notat că, deși acest studiu nu a găsit nicio dovadă că melitina ar răni celulele necanceroase, alte studii au sugerat că ar face-o. Astfel, cercetătorii vor trebui să găsească dovezi concludente că melitina nu distruge celulele sănătoase înainte ca oncologii să poată folosi acest tratament inovator sau să descopere o modalitate ca melitina să fie țintită cu mare precizie și să ajungă doar la tumori, cât mai mult posibil, pentru a se preveni distrugerile colaterale ale țesutului sănătos.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Traducere după: newsletter@medicalnewstoday.com, 20 decembrie 2020

Surse foto: Medical News Today