Astmul bronșic este o afecțiune cronică care afectează căile respiratorii și îngreunează respirația. La nivel mondial, potrivit unor studii, 31 de milioane de oameni suferă de această afecțiune. Unele statistici spun și că o persoană din 10 va face astm bronșic la un moment dat. În România, astmul bronșic este considerat o afecțiune cu incidență relativ scăzută, care se întâlnește la aproape 6% dintre locuitori.
Printre cele mai importante instrumente pe care le are medicul la dispoziție pentru a diagnostica astmul bronșic atât la copii, cât și la adulți, se numără apelul la memoria pacientului. Deși practica medicală implică, de obicei, teste ale funcției pulmonare, raze X, examinare clinică a plămânilor pentru a evalua simptome precum respirația șuierătoare, tuse și dificultăți de respirație, potrivit medicului Ronald M. Ferdman, profesor asistent de pediatrie la Universitatea din California de Sud, în cazul astmului bronșic, folosirea datelor pe care le poate indica pacientul, așa-numitul apel la memoria acestuia, este extrem de importantă.
„Instrumentul major în diagnosticul astmului este istoricul medical”, spune dr. Ferdman. ”Majoritatea oamenilor pot fi diagnosticați cu precizie în funcție de tiparul lor de simptome, de răspunsul la medicamente și de istoricul familial. De multe ori vedem pacienți în intervalul dintre atacurile bolii, astfel încât examenul fizic este frecvent normal, dar istoricul ne poate ajuta să vedem anomaliile.”
Cum poate medicul afla istoricul medical în acest caz?
Deoarece cel mai adesea simptomele astmului bronșic nu sunt prezente în momentul în care ne prezentăm la medic, istoricul medical oferă cel mai bun set de indicii pe care le poate obține acesta pentru a afla ce este în neregulă cu pacientul. Doctorul Ferdman spune că investigarea istoricul medical al unui pacient este ca și munca unui detectiv: el caută semne pentru a determina dacă respirația șuierătoare și alte simptome sunt de fapt astm.
„Tusea este cel mai frecvent simptom la copii, dar la alți pacienți astmul se asociază cu respirație șuierătoare, senzație de presiune la nivelul pieptului, „ zgomot ” în piept, respirație rapidă, intoleranță la exerciții fizice, senzație de dificultăți de respirație și chiar dureri în piept, de spate sau de stomac ”, spune doctorul Ferdman.
Pentru a construi istoricul medical al pacientului cu astm, este important nu numai ca acesta să determine care sunt simptomele în cazul său, ci și când apar. „De obicei, simptomele sunt recurente și sunt declanșate de anumite situații clare, cum ar fi exercițiile fizice, infecții ale căilor respiratorii superioare [răceli], modificări ale vremii sau vânt, expunere la fum de tutun sau expunere la polen, animale sau praf”, spune dr. Ferdman. „Simptomele sunt de obicei mai grave noaptea.”
În cele din urmă, contează istoricul familial și cel al pacientului. „Există adesea un istoric familial de cel puțin unele boli alergice, inclusiv astm la părinți, frați sau alte rude”, spune dr. Ferdman. „un copil poate, de asemenea, să aibă un istoric de boală alergică, cel mai frecvent rinită alergică [alergii nazale] și eczeme infantile.”
Care ar putea fi câteva întrebări pe care le pune medicul pentru a investiga istoricul pacientului?
Pentru a pune corect diagnosticul de astm, medicul are nevoie de cea mai completă imagine a istoricului medical al pacientului De aceea, cea mai bună metodă a sa de a aduna informații și a construi acest istoric este aceea de a pune multe întrebări.
Iată doar câteva exemple de întrebări pe care un pacient cu simptomatologie similară astmului se poate aștepta să le audă de la medicul său:
- Există antecedente familiale de alergii sau astm?
- Există antecedente personale de afecțiuni alergice?
- Cu ce tip de simptome respiratorii vă confruntați?
- În ce circumstanțe apar aceste simptome?
- Cât de des se întâmplă și cât durează?
- La ce vârstă și în ce circumstanțe au început simptomele?
- Dacă există medicamente prescrise anterior, care a fost răspunsul la fiecare dintre ele?
- Există vreo întrerupere a somnului?
- A trebuit să se prezinte persoana la UPU sau alte servicii de urgență pentru aceste simptome?
- Există animale de companie în gospodărie, pacientul fumează sau altcineva în anturaj fumează (fumat pasiv)?
- Are pacientul alte probleme medicale relevante, cum ar fi tulburări gastrointestinale, probleme ale pielii, probleme articulare sau boli infecțioase?
- Există antecedente familiale de boli non-alergice?
Ce se întâmplă după un diagnostic de astm bronșic?
Astmul este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că afectează oamenii pe termen lung. În prezent, nu există tratament, dar o serie de medicamente și practici de viață pot ajuta oamenii să gestioneze starea și să ducă o viață împlinită.
Astfel, pe de o parte, medicația pentru tratarea astmului este împărțită pe mai multe categorii, în funcție de severitatea afecțiunii. Medicația de urgență se administrează la înrăutățirea simptomelor, în timp ce medicamentele administrate pe termen lung ajută la menținerea sub control a bolii. Dintre acestea, unele sunt adminstrate zilnic, pentru a reduce la minimum riscul apariției crizelor de astm.
Pentru pacientul cu astm bronșic, cel mai bun instrument care să-i ajute să fie conștienți de simptome și să-i ghideze pentru a-și administra medicația potrivită este un plan de acțiune pentru astm care este și un instrument de auto-educare.
Acesta ajută pacientul cu astm să-și cunoască și recunoască factorii care ar putea declanșa crizele de astm, pentru a putea sprijini persoana respectivă să evite atacurile bolii. El o poate ajuta să învețe să recunoască agravarea simtomelor și să acționeze pentru a lua rapid medicamentele necesare. De asemenea, îi poate spune să solicite asistență medicală, în funcție de simptome.
Practic, punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru astm poate fi modalitatea cea mai eficientă de a gestiona această afecțiune.
Pacientul poate colabora cu medicul pentru a crea acest plan de acțiune care să conțină medicamentele de care are nevoie pacientul, să includă explicații despre modul în care acestea acționează și când să le folosească.
Planurile de acțiune pentru astm conțin trei niveluri de severitate: verde, galben și roșu. Acestea includ detalii despre medicația pe care o persoană ar trebui să o ia și acțiunile pe care ar trebui să le urmeze la fiecare nivel. Documentul este esențial pentru pacientul cu astm pentru că-l ajută să stabilească ce măsuri trebuie să ia atunci când simptomele se agravează și enumeră clar ce ar trebui să facă în caz de urgență.
Un plan de acțiune pentru astm bronșic este efectiv o descriere scrisă a ceea ce ar trebui să facă pacientul dacă simptomele sale se agravează sau are un atac de astm. El poate fi folosit atât pentru pacienții copii, cât și pentru adulți.
În plus de contribui la construirea acestui plan de acțiune, cum poate pacientul cu astm să se asigure că urmează bine tratamentul și are un stil și o serie de condiții de viață potrivite afecțiunii sale?
Vorbeam mai devreme despre faptul că astmul este o afecțiune cronică, adică afectează oamenii pe termen lung. Așadar, o medicație și practici de viață corecte pot ajuta oamenii să gestioneze starea și să ducă o viață împlinită.
Pentru aceasta, pacientul trebuie să afle de la medic o serie de răspunsuri care să-i ghideze comportamentul, punându-i acestuia întrebări precum cele sugerate în continuare.
- Ca să mă asigur că iau corect medicamentele pentru astm:
- Ce medicamente ar trebui să iau în fiecare zi?
- Ce ar trebui să fac dacă pierd o zi sau o doză?
- Cum ar trebui să-mi ajustez medicația, dacă mă simt mai bine sau mai rău?
- Ce medicamente ar trebui să iau când nu mai pot respira?
- Care sunt efectele secundare ale medicamentelor pe care le iau? Pentru ce efecte secundare ar trebui să sun medicul?
2. Care sunt unele semne că astmul meu se agravează și că trebuie să sun la medic? Ce ar trebui să fac atunci când nu am aer?
3. Ce poate agrava astmul meu?
- Cum pot preveni lucrurile care pot agrava astmul meu?
- Cum pot preveni infectarea pulmonară?
- Cum pot obține ajutor pentru a renunța la fumat?
- Cum aflu când smogul sau poluarea sunt mai grave?
4. Ce fel de schimbări ar trebui să fac în jurul casei mele? Pot avea un animal de companie? În ce condiții?
5. Ce fel de schimbări trebuie să fac la locul de muncă?
6. Ce exerciții fizice am voie sa fac? În ce condiții? Aș putea beneficia de reabilitare pulmonară?
7. Am nevoie de analize sau tratamente pentru alergii? Ce ar trebui să fac când știu că voi fi într-un mediu care îmi declanșează astmul?
8. Pe cine ar trebui să sun dacă astmul meu se agravează? Ar trebui să am medicamente suplimentare, în cazul în care se întâmplă ceva?
Așadar, chiar dacă astmul bronșic este o afectiune ce nu poate fi vindecată, cu un plan de acțiune corect întocmit de medic, dar împreună cu pacientul, urmat de un efort al pacientului de a se auto-educa și de a urma recomandările privind medicația, stilul și condițiile de viață, această afecțiune poate fi ținută sub control și ameliorată, iar pacientul se poate bucura de o viață împlinită.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare
