Săptămâna Internațională a Alăptării (1-7 august 2021)

in Articol, Eveniment aug., 31 2021

Pentru unele persoane, alăptarea poate fi o decizie legată de stilul de viață.

În realitate, studiile demonstrează că ea este o investiție în sănătate.

„Alăptarea la sân oferă beneficii de neegalat pentru sănătatea bebelușilor și a mamelor. Este standardul clinic de aur pentru hrănirea și nutriția sugarilor, deoarece laptele matern este adaptat în mod unic pentru a satisface nevoile de sănătate ale unui copil în creștere.„

Aceasta este opinia exprimată de doctor Ruth Petersen, director al Diviziei de nutriție, activitate fizică și obezitate din cadrul Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA.

Practic, pentru copil, aceste beneficii se traduc prin reducerea riscului de a face: astm bronșic, diabet de tip 1, boală severă a căilor respiratorii inferioare, infecții ale urechii sau infecții gastro-intestinale sau enterocolită necrozantă la copiii prematuri. În plus, scade riscul de obezitate.

Alături de copil, și mama este protejată pentru că alăptarea reduce riscurile de tensiune arterială crescută, diabet de tip 2, cancer ovarian, cancer de sân.

1 August 2021 marchează începutul săptămânii mondiale a alăptării din acest an.

Este un eveniment anual la care participă peste 120 de țări de pe glob. El a fost inițiat de Alianța Mondială de Acțiune pentru Alăptare (The World Alliance For Breastfeeding Action) în 1990 și sărbătorit prima dată în 1992.

De atunci, s-au alăturat inițiativei Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și partenerii lor, iar scopul tuturor este acela de a crește gradul de cunoaștere privind beneficiile pentru mamă, copil și societate și de a crește numărul mamelor care adoptă acest stil de viață.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la o oră după naștere, mamele ar trebui să alăpteze pentru prima oară bebelușul și apoi să continue să-l alăpteze exclusiv în primele șase luni de viață. Până la doi ani, mamele pot adopta alimentația complementară cu alăptarea. Acest proces poate continua, însă, atât timp cât doresc mama și copilul. Alăptarea permite copilului să primească o nutriție optimă pentru o creștere și o dezvoltare corespunzătoare.

Deși pare simplu, lucrurile nu stau deloc așa. Sarcina este o experiență care schimbă viața. Pe cât de minunat este sentimentul de a deveni părinte, pe atât de importantă este perioada postnatală. Și tocmai această perioadă este adesea trecută cu vederea. Este o perioadă în care apar multe experiențe noi, precum și multe provocări. Acum se crează o legătură cu bebelușul, starea de spirit a mamei este uneori inegală, deficitul de somn începe să pună probleme, iar mama trebuie să învețe ce înseamnă o dietă adecvată pentru ea în noile condiții și, în cele din urmă, cum să facă corect alăptarea.

Pentru a ajuta noile mame să învețe cum stau lucrurile cu alăptarea, Dr. Manu Sharma, medic pediatru într-o secție de neonatologie la Max Health, ne propune o discuție bazată pe 5 lucruri foarte importante.

  1. Nu toți bebelușii reușesc să prindă bine sânul de la prima încercare. Chiar dacă unele mame reușesc să hrănească bine bebelușul de la prima încercare, altele pot avea probleme. Ele se pot descuraja când se întâmplă acest lucru, sau când experimentează dureri și sensibilitate extreme în primele zile. Realitatea este că ulterior acest discomfort dispare, iar unii bebeluși au nevoie de timp și de puțină practică pentru a obține poziția perfectă de prindere a sânului. Vestea bună este că atunci când reușesc, aceasta va deveni aproape o a doua natură atât pentru mamă, cât și pentru copil.
  2. Bunicii noștri spuneau că dacă mama este bine hrănită, ea va avea un copil sănătos. Aceasta se întâmplă pentru că nutrienții din dieta mamei se transferă direct copilului prin alăptare. De aceea, este esențial ca mama să aibă grijă la dieta sa și să mănânce alimente sănătoase, precum peștele gras, ovăzul, nucile și alimentele bogate în proteine. Toate acestea ajută la îmbunătățirea calității nutriționale a laptelui.
  3. Alăptarea unui copil, mai ales a unui nou-născut, poate lua mult timp. Postpartumul este caracterizat, de obicei, prin lipsa unui somn corespunzător și printr-un regim alimentar neregulat. Un bebeluș, mai ales în stadiul de sugar, necesită hrănire la fiecare două ore, în medie, timp de cel puțin 20-30 de minute. Apoi mama se asigură că bebelușul este hrănit complet, lucru care se face atunci când bebelușul a golit cel puțin un sân la fiecare masă. Nu în ultimult rând, laptele de la începutul mesei este adesea sărac în nutrienți. Doar laptele pe care bebelușul îl primește spre finalul hrănirii este încărcat cu toate grăsimile și nutrienții sănătoși.
  4. Găsirea poziției corecte de hrănire este și ea crucială. Aceasta ajută la acomodarea cu procesul de hrănire și la evitarea tensiunilor inutile atât în corpul mamei, cât și al copilului. Cele mai bune poziții recomandate de experți sunt hrănirea pe spate, poziția de leagăn, poziția încrucișată și poziția culcat pe o parte.
  5. Mamele sunt sfătuite să nu ezite să ceară ajutor. Cu toate sfaturile și încercările făcute, sunt situații în care problemele persistă. Unele mame pot simți o durere ascuțită în sân, ceea ce poate indica „mastita” care apare în principal din cauza blocării unui canal de lapte. Alte mame ar putea pur și simplu să nu reușească să facă copilul să prindă sânul. Realitatea este că există multă presiune asupra mamei să hrănească perfect copilul și să treacă ușor prin postpartum. La fel de real este că este perfect normal ca mama să recunoască când are probleme și să ceară sfatul unor profesioniști precum pediatrul copilului sau un expert în lactație. Cu ajutorul lor, procesul de hrănire va fi mai ușor, experiența mai plăcută, iar mama se va lega mai bine de copil.

Nu în ultimul rând, pentru că ne aflăm încă într-o perioadă specială de pandemie, multe mame pot avea întrebări legate de alăptarea în timpul infecției COVID-19 sau după vaccinare. Acestora este important să le împărtășiți recomandarea OMS de a continua alăptarea și în aceste condiții.

Totuși, Organizația Mondială a Sănătății recomandă mamelor care trec prin infecția COVID-19 următoarele precauții importante:

  1. igiena respiratorie în timpul hrănirii, inclusiv purtarea unei măști sau acoperirea gurii și a nasului;
  2. spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de 20 de secunde, înainte și după ce atinge copilul;
  3. curățarea și dezinfectarea de rutină a suprafețelor pe care le-a atins.

Legat de acest subiect, Natasha Azzopardi Muscat, director pentru politici și sisteme de sănătate la OMS Europa, a declarat: „În calitate de mamă care mi-am alăptat toți cei 3 copii, știu că laptele matern este una dintre cele mai bune surse de nutriție pentru sugari, inclusiv pentru sugarii ale căror mame au o infecție COVID-19 confirmată sau suspectată. Atâta timp cât o mamă infectată își ia măsurile de precauție adecvate, ea își poate alăpta copilul….

Laptele matern conține anticorpi și alte beneficii imunologice care pot contribui la protecția împotriva bolilor respiratorii. Un număr tot mai mare de dovezi susțin importanța alăptării pentru creșterea, dezvoltarea și sănătatea copilului, precum și pentru a-l ajuta să evite obezitatea și bolile netransmisibile mai târziu în viață….

Beneficiile alăptării la sân și ale interacțiunii mamă-copil pentru a preveni infecțiile și a promova sănătatea și dezvoltarea sunt deosebit de importante atunci când serviciile de sănătate și alte servicii comunitare sunt perturbate sau limitate din cauza pandemiei.„

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

Share This Post