Ziua Mondială a Sănătății Mintale – 10 octombrie 2021

Sănătatea mintală ar putea fi definită, în sens mai larg, drept starea de bine care ajută persoana să își realizeze obiectivele folosindu-și propriile abilități, care o ajută să poată face față stresului normal al vieții, să poată lucra în mod productiv și o face capabilă să-și ajute propria familie sau comunitatea din care face parte. Sănătatea mintală este, așadar, multidimensională și depășește cu mult situația în care tulburările mentale sunt absente.

Cu atât mai mult vedem importanța unei zile mondiale a sănătății mintale, o zi în care accentul pe acest subiect devine mult mai preganant, la fel ca și mesajul de mobilizare a eforturilor de susținere a muncii din acest domeniu și a soluțiilor care ar putea face sănătatea mintală o realitate pentru cât mai mulți oameni de pe glob.

Dacă acceptăm cât de importantă este sănătatea mintală pentru bunăstarea persoanei, ar trebui să considerăm sănătatea mintală drept o parte obișnuită și naturală a serviciilor de sănătate. În mod automat, acolo unde sănătatea mintală este într-un con de umbră, inclusiv ca efect al unor bariere culturale, cum ar fi stigma asociată bolilor respective, și acolo unde lipsește un tratament accesibil și de calitate atunci când acesta este necesar vom vedea consecințele nocive atât pentru comunitățile respective, cât și pentru viața indivizilor.

Un exemplu este dat de o serie de studii recente care subliniază rolul negativ al stigmei asupra populației unei întregi comunități – cea latino-americană din SUA. Deoarece elementele culturii latino-americanilor din SUA ascund atitudini negative față de sănătatea mintală, aceasta îi descurajează sau chiar împiedică pe aceștia să caute ajutor, din cauza fricii de a fi discriminați sau de a aduce rușine familiei lor.

Aceste atitudini negative pot fi motivul pentru care o serie de studii din 2017 sugerează că aceste comunități hispanice care trăiesc în SUA percep o nevoie mult mai mică de îngrijire a sănătății mintale și apelează foarte puțin la serviciile de îngrijire a sănătății mintale (un studiu din 2019 arată că procentul populației latino-americane care accesează serviciile de sănătate mintală este de 2 ori mai mic decât cel al persoanelor albe non-hispanice din S.U.A.).

Pe de altă parte, cercetările efectuate de Mental Health America evidențiază creșterea numărului episoadelor depresive majore în rândul persoanelor hispanice de toate vârstele între 2015 și 2018. În plus, un studiu din 2018 menționează că persoanele cu origini latino-americane sunt mult mai susceptibile de a experimenta depresie gravă decât persoanele albe.

Mai mult, un studiu din 2014 subliniază că prevalența simptomelor depresive poate varia, de asemenea, din cauza mai multor factori, cum ar fi originea hispanică a unei persoane. Cercetarea sugerează că persoanele cu origini puertoricane pot prezenta cel mai mare risc de simptome depresive.

Mai recent, un studiu realizat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, efectuat la începutul pandemiei, observă că simptomele depresiei au fost mai prezente la adulții hispanici.

Așadar, stigma poate fi o barieră importantă ale cărei efecte pot fi limitate prin conștientizare și educare, dar ambele făcute astfel încât să țină seama de specificul fiecărei comunități.

Un alt element important de luat în discuție este nevoia din ce în ce mai mare de servicii de sănătate mintală și întrebarea în ce măsură accesul la acestea poate fi asigurat.

În ultimul an și jumătate, pandemia COVID-19 a provocat o creștere semnificativă a nivelurilor de anxietate și depresie în rândul populației, peste tot în lume, ca urmare a izolării sociale și a stresului legat de incertitudinea economică. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății efectuat la mijlocul anului 2020 a arătat în mod clar că serviciile pentru tratamentul tulburărilor mentale, neurologice și ale consumului de substanțe au fost întrerupte semnificativ în timpul pandemiei. Situația a fost deosebit de dăunătoare pentru persoanele cu condiții de sănătate mintală preexistente. Din cauza presiunii crescute generate de pandemie asupra furnizorilor de servicii medicale, aceste persoane pot avea un risc mult mai mare de a nu putea obține asistența necesară.

Pe de altă parte, depresia, anxietatea și sentimentele de izolare sunt din ce în ce mai generalizate, și din cauza folosirii abuzive a rețelelor sociale. Un studiu din 2015 a constatat că adolescenții pot petrece până la 9 ore din fiecare zi online, lucru care le-ar putea afecta sănătatea mintală. Un studiu canadian din 2017 a susținut și demonstrat această ipoteză. Potrivit acestuia, studenții care folosesc rețelele sociale mai mult de 2 ore pe zi sunt considerabil mai predispuși să-și evalueze sănătatea mintală drept fragilă decât utilizatorii ocazionali. Primul efect nociv al utilizării în exces al rețelelor sociale este somnul defectuos, neregulat și de slabă calitate. Iar acest lucru este grav, deoarece dovezile arată că problemele de somn afectează sănătatea mintală, generând probleme cum ar fi depresia și pierderea memoriei. Nu în ultimul rând, hărțuirea cibernetică sau limbajul abuziv sau zvonurile dăunătoare pot lăsa oamenii cu cicatrici emoționale greu de vindecat.

Tratamentul accesibil și de calitate în cadrul serviciilor de sănătate mintală este o etapă extrem de importantă, dar acolo putem ajunge doar în cazul în care etapele premergătoare de recunoaștere a simptomelor și conștientizare a problemei și nevoii de ajutor au fost parcurse. De exemplu, la un adult, un sentiment persistent și intens de nervozitate, combinat cu atacuri de panică, evitarea anumitor activități și/sau problemele de somn care au existat cu o anumită frecvență și pe parcursul copilăriei sau adolescenței pot indica prezența tulburării bipolare asociată cu anxietate. Conștientizarea este primul pas, extrem de necesar, dar nu și suficient, pentru rezolvarea problemei.

Odată ce persoana a apelat la ajutor medical, de exemplu, dacă diagnosticul indică o tulburare de anxietate suprapusă peste tulburarea bipolară, medicul ar trebui să diagnosticheze și să trateze afecțiunile împreună. Tratarea unei afecțiuni, dar nu și a celeilalte, poate fi potențial dăunătoare. De exemplu, antidepresivele sunt prescrise în mod obișnuit ca tratament de primă linie (prima alegere) pentru anxietate. Cu toate acestea, unele antidepresive pot destabiliza starea de spirit a unei persoane cu tulburare bipolară și pot provoca episoade maniacale. Atunci când medicul psihiatru dezvoltă planul de tratament al unei persoane, acesta va lua în considerare mai mulți factori. De obicei, medicația și terapia constituie baza planului de tratament.

Nu în ultimul rând, este bine de știut că dieta sau exercițiile fizice pot ajuta la limitarea unora dintre factorii care afectează sănătatea mintală. De exemplu, un studiu în care cercetătorii au scăzut consumul de acizi grași omega-6 prin limitarea cărnii roșii, a ouălor și a anumitor uleiuri și au crescut consumul lor de acizi grași omega-3 prin adăugarea de semințe de in și pește gras la persoane cu tulburare bipolară a arătat că cei care au primit această dietă au prezentat o mult mai mică variabilitate a stării de spirit, comparativ cu ceilalți participanți la studiu.

Așadar, chiar dacă spectrul problemelor de sănătate mintală are accente din ce în ce mai întunecate, cercetarea și eforturile care se fac în domeniu le contrabalansează și sunt motive de optimism. Acesta pare să se manifeste și la nivel mondial. În timpul Adunării Mondiale a Sănătății a OMS din mai 2021, guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea extinderii serviciilor de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile. Și unele țări au găsit noi modalități de a oferi îngrijiri de sănătate mintală populației lor de care merită să aflăm, pentru că ne pot ajuta pe toți.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

Ziua Mondială a Sănătății Mintale – 10 octombrie 2021

Arhive

Recomandări

Link-uri utile