Timp de lectură – 10 minute

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în lume în domeniul dispozitivelor de urmărire a stării de sănătate, putem spune că asistăm la o mică revoluție care este pe cale să transforme complet medicina, așa cum o cunoșteam în urmă cu 15-20 de ani.

Ceasurile și inelele inteligente, dispozitivele de urmărire a stării de sănătate și o gamă în creștere rapidă de curele, plasturi și alte „dispozitive purtabile” pot înregistra peste 7 500 de variabile fiziologice și comportamentale. Dispozitivele care pot fi purtate de fiecare dintre noi și inteligența artificială par să remodeleze asistența medicală, promit să reducă costurile îngrijirilor medicale și să salveze vieți. Și din ce în ce mai multe persoane le folosesc.

De exemplu, domnul Johnson, un antreprenor în domeniul tehnologiei din California, spune că s-a supus la peste 300 de teste de diferite tipuri, pentru a-și verifica starea de sănătate.

De asemenea, dieta sa este în întregime determinată de teste care analizează modul în care corpul său reacționează la aproximativ 150 de alimente. Domnul Johnson consideră că, folosind acest mod de monitorizare și testare timp de opt luni, și-a întinerit corpul cu cinci ani.

Oricum ar fi, cu siguranță că el depășește limitele a ceea ce, în 2007, revista Wired a numit mișcarea „quantified self”: colectarea și analiza meticuloasă a datelor despre corp și stilul de viață la care oamenii recurg pentru a-și îmbunătăți sănătatea.

Noile tehnologii fac mai simplă ca niciodată colectarea și analiza datelor personale. Senzorii s-au micșorat și au devenit mai ieftini. Accelerometrele, care măsoară schimbările de direcție și de viteză, care cândva costau sute de lire sterline, acum sunt suficient de ieftine și de mici pentru a fi incluse în mod obișnuit în smartphone-uri. Exploatarea fluxului de date pe care aceste dispozitive îl generează poate oferi oamenilor noi modalități de a rezolva problemele medicale sau de a-și îmbunătăți calitatea vieții în alte moduri.

De exemplu, David și-a înregistrat datele despre somn, împreună cu informații despre dietă, suplimentele de sănătate, exercițiile fizice și consumul de alcool. De asemenea, a încercat intervenții precum administrarea de suplimente de magneziu, renunțarea la cofeină și schimbarea condițiilor de iluminare din dormitorul său. Cu ajutorul citirilor de pe brățară, a putut vedea cum fiecare dintre aceste lucruri i-a afectat somnul. Astfel, el a constatat că consumul excesiv de alcool îi subminează calitatea somnului, dar a stabilit, de asemenea, că administrarea de suplimente de magneziu l-a ajutat să doarmă mai profund și să ajungă mai repede la acest stadiu.  În prezent, el doarme în medie șapte ore și jumătate pe noapte, față de șase ore înainte de a începe experimentul de autocontrol. „Mă simt mai relaxat, mai ager și mai activ”, spune el.

Sara Riggare, o ingineră din Suedia, a descris modul în care a folosit o aplicație a smart phone-ului ei pentru a determina cea mai bună combinație de medicamente pentru a controla boala sa Parkinson și un joc Nintendo Wii pentru a-și monitoriza și îmbunătăți echilibrul.

Christian Kleineidam, un student din Berlin care suferă de o afecțiune a coloanei vertebrale, a folosit un dispozitiv pentru a-și măsura respirația și pentru a identifica exercițiile de relaxare cele mai eficiente. Acest lucru l-a ajutat să își îmbunătățească funcția pulmonară cu 30%.

Un alt exemplu – când camerele inimii bat într-un mod nesincronizat, sângele se adună și se pot forma cheaguri. Astfel, fibrilația atrială cauzează un sfert din cele peste 100.000 de accidente vasculare cerebrale din Marea Britanie în fiecare an. Cele mai multe dintre acestea nu s-ar întâmpla niciodată dacă aritmia cardiacă ar fi tratată, dar, mai întâi, ea trebuie să fie descoperită. Testele sunt costisitoare și inexacte, dar anumite telefoane și dispozitive smart o pot detecta, salvându-i pe cei a căror viață este în pericol.

Așa cum spuneam, acestea sunt exemple ale unei mini-revoluții care este pe cale să transforme medicina. Dispozitivele purtate de oameni și inteligența artificială par să remodeleze asistența medicală în trei moduri importante: diagnosticarea timpurie, tratamentul personalizat și gestionarea mai ușoară a bolilor cronice. Fiecare dintre acestea promite să reducă costurile îngrijirilor medicale și să salveze vieți.

Să începem cu diagnosticarea timpurie. Dispozitivele smart pot detecta modificări subtile care altfel trec neobservate, ceea ce, mulțumită diagnosticării timpurii pe care o permit, rezultă în multe cazuri într-o boală mai puțin gravă și un tratament mai ieftin. De exemplu, în stadiul incipient al bolii Parkinson, mersul și mișcarea brațelor se schimbă, ceea ce poate fi detectat precoce de dispozitivele smart. În acest moment, persoanele afectate pot începe exerciții de rezistență, care pot ajuta la prevenirea căderilor și a fracturilor de membre. Diagnosticul psihiatric poate fi îmbunătățit prin urmărirea modelelor de utilizare a smartphone-urilor – fără a monitoriza ceea ce văd sau tastează oamenii.

Un inel inteligent poate ajuta o femeie să conceapă un copil, prin prezicerea ciclului său menstrual. De asemenea, poate detecta sarcina la mai puțin de o săptămână de la concepție (multe femei continuă să bea sau să fumeze timp de săptămâni înainte de a-și da seama că sunt însărcinate, astfel încât depistarea precoce a sarcinii poate face o diferență în această privință).

Al doilea beneficiu major al utilizării dispozitivelor smart pentru monitorizarea diverselor variable fiziologice sau comportamentale este din zona medicinii personalizate. De exemplu, se știe deja că majoritatea medicamentelor funcționează la doar 30-50% dintre pacienți. Algoritmii de inteligență artificială, alimentați cu date colectate cu ajutorul acestor dispozitive, pot transforma o sumedenie de date provenite de la dispozitivele portabile în rețete personalizate, cu rată de succes mai bună, și în diete personalizate pentru pierderea în greutate, controlul diabetului și așa mai departe. Aceste regimuri sunt mai eficiente, mai puțin limitative și mai ușor de urmat. Atunci când medicii pot vedea în permanență și în timp real “în corpul” unui pacient, pot oferi o îngrijire mai bună. În cadrul unui studiu german, acest tip de monitorizare a pacienților cu insuficiență cardiacă a redus cu o treime mortalitatea și numărul de zile petrecute în spital.

Iar dispozitivele purtabile pot contribui la gestionarea mai eficace a bolilor cronice, cum ar fi diabetul. Aproximativ 80% din boli pot fi prevenite prin schimbări în stilul de viață. Aplicațiile folosesc dispozitive mici și tactici inteligente, de genul celor folosite de un antrenor personal, pentru a-i determina pe oameni să facă mai multă mișcare, să mănânce mai bine și să doarmă mai profund.

 În decurs de un an sau doi, ceasul inteligent de la încheietura mâinii ar putea să ne măsoare în mod neinvaziv nivelul glicemiei, alcoolului și hidratării, precum și diverși markeri ai inflamației și ai funcției renale și hepatice – toate acestea necesitând în prezent prelevarea de sânge. Numărul din ce în ce mai mare de dispozitive de autocontrolare care ajung în prezent pe piață va spori posibilitățile de colectare de date pe scară largă, permițând utilizatorilor să își analizeze propriile citiri și să le pună la comun cu cele ale altor persoane, ducând la construirea unor baze de date care pot ajuta dezvoltarea medicinii.  Zeci de mii de pacienți din întreaga lume împărtășesc deja informații despre simptome și tratamente pentru sute de afecțiuni pe site-uri web. Acest lucru a dat rezultate valoroase, cum ar fi constatarea că pacienții care au suferit de vertij în timpul migrenelor au fost de patru ori mai susceptibili de a avea efecte secundare dureroase atunci când au folosit un anumit medicament pentru migrene.

În plus, o trecere în revistă realizată de cercetătorii din Danemarca a peste 120 de studii privind dispozitivele personale de urmărire a activității, care au inclus persoane sănătoase și persoane cu diverse afecțiuni, a concluzionat că purtarea acestor dispozitive îi face pe oameni să se miște mai mult – aproximativ 1 200 de pași în plus pe zi, 49 de minute în plus de exerciții fizice viguroase pe săptămână și 10 minute în minus de sedentarism pe zi. Dar activitatea fizică este atât de importantă încât chiar și schimbările mici pot conta foarte mult. Studiile care au urmărit persoane timp de 4-10 ani au constatat că o creștere a numărului de pași cu 1.000 în plus pe zi reduce mortalitatea cu 6 % până la 36 %, impactul cel mai mare fiind înregistrat în rândul celor mai sedentari.

Profesioniștii din domeniul asistenței medicale încep ei înșiși să îmbrățișeze ideea că dispozitivele purtabile îi pot ajuta să aibă mai multă grijă de pacienții lor.  În loc să-i întrebe pe pacienți dacă dorm mai bine, de exemplu, medicii pot pur și simplu să consulte o fișă de pe un dispozitiv portabil. Mai multe grupuri de spitale din America, care îngrijesc milioane de pacienți, pun la punct sisteme care fac din dispozitivele portabile o parte integrantă a îngrijirii clinice. Cetățenii Finlandei își pot conecta dispozitivele purtabile și alte dispozitive personale de sănătate (cum ar fi cântarele inteligente) la dosarele lor electronice de sănătate.

Sunt multe voci care avertizează și asupra consecințele negative ale unei asemenea transformări în domeniul asistenței medicale. Dacă o astfel de colectare și analiză rapidă a datelor și o consecință de aceeași amploare reprezintă un beneficiu semnificativ, pierderea contactului personal într-un domeniu care se bazează pe interacțiunea umană este catalogată de mulți ca fiind o consecință negativă importantă.

Cu toate acestea, acesta pare a fi viitorul asistenței medicale – un viitor în care se pune un accent mult mai mare pe monitorizare pentru a preveni bolile, a prelungi viața și a reduce costurile medicale, din ce în ce mai importante pe măsură ce populația îmbătrânește și costurile asistenței medicale cresc, un viitor în care persoanele au un rol mult mai activ în a-și îngriji propria sănătate.

Dispozitivele purtabile și inteligența artificială care analizează toate aceste date colectate ne ajută să ne conectăm mai bine viața cotidiană cu starea de sănătate. Aceasta determină, în timp, și o schimbare în echilibrul responsabilității asupra stării personale de sănătate dinspre profesioniștii din asistența medicală înspre fiecare dintre noi.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

1. The quantified self | May 7th 2022 | The Economist (inclusiv sursa imaginii)
2. Wearable technology promises to revolutionise health care | The Economist , 5 mai 2022 – the Leaders section of the The Economist’s May 5th print edition under the headline „The quantified self”
3. Counting every moment | The Economist – Mar 3rd 2012 (Updated Mar 5th 2012)
4. Wearable devices are connecting health care to daily life | The Economist – May 2nd 2022 (Updated May 11th 2022)
5. Top 10 Current Events You Need To Know For Your Medical School Interview