În perioada pandemiei de Covid-19 s-a vorbit foarte mult despre reziliența sistemului de sănătate. Termenul este folosit de specialiștii în politici publice pentru a vorbi despre capacitatea sistemului de sănătate de a fi pregătit, de a face față și de a folosi situațiile de criză pentru a învăța din ele. Cu alte cuvinte, să folosești o catastrofă pentru a ieși și mai întărit din ea.

Dacă ar fi să facem o paralelă, ar fi ca și cum am fi capabili să administrăm un vaccin sistemului de sănătate, pentru ca acesta să fie pregătit și capabil să lupte cu un agresor extrem de periculos, atunci când îl întâlnește.

Totuși, crizele care pun la încercare sistemele de sănătate și-i testează reziliența nu sunt cele previzibile, pe care le putem anticipa, cum ar fi, de exemplu, îmbătrânirea populației și cerințele aduse de aceasta, cărora sistemul de sănătate trebuie să le facă față. Pentru a vedea cu adevărat dacă un sistem de sănătate este rezilient ar trebui să ne uităm la cum a performat acesta în perioade de stres maxim, de tipul unei pandemii.

Iar ceea ce ne-a învățat pandemia de Covid ar trebui să fie să profităm de avantajele inovației digitale în sănătate pentru a asigura astfel creșterea accesului mai ales în zonele în care acesta este deficitar, dar și să regândim strategiile cu privire la resursa umană în sănătate. Iar aici, rolul asistenților medicali este din ce în ce mai important, în primul rând deoarece ei reprezintă, până la urmă, cea mai numeroasă resursă din sănătate. În plus, dacă sistemul lor de pregătire este regândit astfel încât suportul tehnologic să devină din ce în ce mai bine folosit în activitatea lor, iar competențele de leadership sunt și ele bine dezvoltate și strategic folosite, ei pot acoperi zone care, la un moment dat, în sistemul de sănătate al unei țări, pot fi deficitare, sau unde se cere o întărire a capacității de management al schimbărilor aduse de o potențială criză.

O zonă importantă care ar permite concentrarea asupra menținerea sănătății populației ar putea fi întărirea acțiunilor la nivel comunitar pentru creșterea calității serviciilor de sănătate oferite de asistența medicală primară și, astfel, a păstra cât mai sănătoși oamenii din comunitățile respective.

Iar aceasta este zona în care asistenții medicali comunitari, alături de asistenții medicali din cabinetele de medicină primară,  pot juca un rol extrem de important.

Aceștia sunt esențiali pentru sănătatea copiilor și a gravidelor sau tinerelor mame, pentru promovarea prevenției în sănătate, inclusiv a protejării prin vaccinare, a programelor de screening care pot preveni îmbolnăvirile grave la diversele categorii de vârstă, la promovarea unui stil de viață orientat spre menținerea sănătății, sau a programelor de educație a cronicilor care-i pot ajuta să-și recupereze o bună calitate a vieții.

Preocupați de toate aceste teme, care ne pot schimba viziunea asupra propriei sănătăți, și pot întări sistemul nostru de sănătate (pentru că se reduc costurile asociate bolilor), vă propunem în numărul de luna aceasta subiecte care ne pot indica multiplele fațete alte intervențiilor pe care le putem avea în vedere.

În secțiunea ”Lumea medicală” vă propunem să citiți despre modul în care, dacă am învăța să folosim mai bine tehnologia, aceasta ne-ar putea ajuta la diagnosticarea timpurie a unor boli. De exemplu, dispozitivele smart pot detecta modificări subtile care altfel trec neobservate, ceea ce, mulțumită diagnosticării timpurii pe care o permit, pot duce la o formă de boală mai puțin gravă și la un tratament mai ieftin. De exemplu, în stadiul incipient al bolii Parkinson, mersul și mișcarea brațelor se schimbă, ceea ce poate fi detectat precoce de dispozitivele smart.

Pentru a ne educa mai bine cu privire la riscurile potențialelor boli și a le identifica cât mai timpuriu, articolul din secțiunea ”Educație medicală” ne învață care sunt elementele la care să ne uităm pentru a detecta, de exemplu, semnele timpurii de Parkinson.

Din secțiunea ”Istorie” putem învăța despre istoria modernă a mișcărilor anti-vaccinare din lume și cum au ajuns ele să aducă din ce în ce mai aproape riscul unor epidemii grave, provocate de boli de care ne credeam protejați. Dar ca să nu vorbim doar despre pericolul îmbolnăvirilor alimentat de mișcările anti-vacciniste, într-o notă optimistă, secțiunea ”Interviu” vine cu ”antidotul” demonstrat de ultimele cercetări în domeniu: convingerea persoanelor care sunt nesigure dacă să aleagă sau nu vaccinarea copiilor lor sau a lor, ceea ce poate fi soluția care să sprijine lumea medicală în încercarea de a-i proteja pe cei la risc de a face forme grave de boală.

Nu pot încheia fără a menționa subiectul din secțiunea ”Eveniment”: Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer. Ea va fi celebrată, începând cu anul acesta, în luna iunie și are scopul de a promova speranța și un mod de a gândi viitorul în rândul bolnavilor de cancer și al familiilor acestora. Pe acest subiect, articolul reia o mărturie plină de forță și de învățăminte a unui supraviețuitor al cancerului care povestește, într-un interviu pentru publicația Discoveries Journal, cum poți trăi o viață sănătoasă și după ce ai primit un astfel de diagnostic.

Vă propun să parcurgeți articolele lunii iunie, să reflectați la multitudinea de moduri în care putem sprijini sistemul de sănătate și pe noi înșine să devenim mai rezilienți și să rămâneți alături de revista care vă aparține, pentru a afla noutăți sau informații folositoare.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București