Timp de lectură 5 minute
Alzheimer este cunoscută de mult timp drept una dintre bolile care distruge mintea, care șterge amintirile și distruge sentimentul conștiinței de sine.
În condițiile în care peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această afecțiune, a ști cât mai multe despre aceasta, dar mai ales despre terapiile care pot ajuta, pe măsură ce creierul îmbătrânește, este esențial.
Ce se întâmplă, de fapt, cu creierul, pe măsură ce îmbătrânim? Încetinirea îmbătrânirii creierului sau păstrarea tinereții lui ar reprezenta cheia tinereții veșnice. Însă îmbătrânirea creierului este inevitabilă. Ceea ce diferă însă este modul în care se întâmplă acest lucru la fiecare persoană.
La o greutate de aproximativ 3 kg, creierul uman este un organ miraculos, ce are aproximativ 100 de miliarde de neuroni interconectați prin trilioane de sinapse.
Pe parcursul vieții, el se schimbă mai mult decât orice altă parte a corpului. Din a treia săptămână de gestație (momentul în care creierul începe să se dezvolte) până la bătrânețe, structurile și funcțiile sale complexe se schimbă. În primii ani de viață, creierul formează peste 1 milion de conexiuni neuronale noi în fiecare secundă. Dimensiunea creierului crește de patru ori în perioada preșcolară, iar până la vârsta de 6 ani, ajunge la aproximativ 90% din volumul său adult. Lobii frontali sunt zona creierului responsabilă de funcțiile executive, cum ar fi planificarea, memoria de lucru și controlul impulsurilor. Acestea sunt printre ultimele zone ale creierului care se maturizează și s-ar putea să nu se dezvolte complet până în jurul vârstei de 35 de ani.
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sistemele lor corporale – inclusiv creierul – încep treptat declinul. „Lapsusurile minții” sunt asociate cu îmbătrânirea. Când apar la 20 de ani, nu reprezintă un factor de îngrijorare. Însă, pe măsură ce îmbătrânesc, adulții se tem adesea de derapajele de memorie pentru că le asociază cu boala Alzheimer. Cu toate acestea, Alzheimer și alte tipuri de demență nu fac parte din procesul normal de îmbătrânire.
Acest proces normal include: dificultatea de a învăța ceva nou (procesul de stocare a informațiilor noi în memorie este mai lent), dificultăți în a face mai multe sarcini în paralel, dificultăți în a memora numere, dificultăți în a memora întâlniri programate.
Totuși, așa cum spuneam, nu toate persoanele au aceleași provocări legate de îmbătrânire minții. În timp ce unele studii arată că 1/3 dintre adulții în vârstă se luptă cu memoria declarativă (amintirile despre fapte sau evenimente pe care creierul le-a stocat și le poate recupera), alte studii indică că 1/5 dintre seniorii de 70 de ani și peste efectuează teste cognitive și au rezultate similare precum persoanele în vârstă de 20 de ani.
Cercetătorii cred că modificările generale care apar în timpul îmbătrânirii creierului includ afectarea: masei cerebrale (contracția unor zone care sunt implicate în funcția cognitivă superioară și care codifică noi amintiri, care începe în jurul vârstei de 60 sau 70 de ani); densității corticale (subțierea suprafeței exterioare a creierului din cauza scăderii conexiunilor sinaptice, ceea ce poate contribui la o mai lentă procesare cognitivă); substanței albe (formată din fibre nervoase mielinice care sunt grupate în tracturi și transportă semnale nervoase între celulele creierului; cercetătorii cred că mielina se micșorează odată cu vârsta și, ca urmare, procesarea este mai lentă și funcția cognitivă mai redusă); sistemelor de neurotransmițători (cercetătorii cred că, creierul generează mai puține substanțe chimice mesager odată cu vârsta și că această scădere a activității dopaminei, acetilcolinei, serotoninei și norepinefrinei poate juca un rol în scăderea cogniției și memoriei și în creșterea depresiei).
Cert este că, dacă cercetătorii vor înțelege bazele neuronale ale declinului cognitiv, ei pot descoperi care terapii sau strategii pot ajuta la încetinirea sau prevenirea deteriorării creierului.
În plus, studiile au indicat mai mulți factori care accelerează îmbătrânirea creierului. De exemplu, obezitatea la vârsta mijlocie poate accelera îmbătrânirea creierului cu aproximativ 10 ani, la fel ca zahărul și băuturile carbogazoase, care sunt asociate cu o sănătate mai proastă a creierului.
Pe de altă parte, un număr tot mai mare de dovezi sugerează că oamenii care suferă cele mai puține scăderi ale cogniției și memoriei împărtășesc anumite obiceiuri: au activitate fizică regulată (aerobic sau plimbări de 30-45 de minute, de 3-4 ori de săptămână), activități stimulative intelectual (dansul, cântatul la un instrument muzical); rămân activi social (întâlnirile cu prietenii, familia, comunitatea); au strategii de gestionare a stresului; au o dietă sănătoasă (de exemplu, cercetătorii au legat acizii grași omega-3 și omega-6 din sânge cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului; în plus, o serie de studii efectuate de Universitatea din Illinois din Urbana-Champaign au descoperit că persoanele de vârstă mijlocie cu niveluri mai ridicate de luteină – care este un nutrient prezent în legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza kale și spanacul, precum și ouăle și avocado – au avut răspunsuri neuronale similare cu indivizi mai tineri decât cu cei de aceeași vârstă) și dorm bine.
Dacă majoritatea oamenilor trec print-un proces de îmbătrânire normală a creierului, există și persoane la care declinul este accentuat. La majoritatea dintre cei afectați de această îmbătrânire mai accelerată, procesul acesta apare după vârsta de 65 de ani.
Pe lângă demența Alzheimer care debutează sporadic la bătrânețe, există forme familiale insidioase care încep cu ani sau decenii mai devreme. Debutul precoce se referă la boala Alzheimer care debutează înainte de vârsta de 65 de ani.
De exemplu, cercetătorii din Suedia au descoperit o formă rară, dar agresivă, de Alzheimer care apare în decada 40 de viață și are o puternică componentă genetică, un subiect despre care vom vorbi într-un număr viitor.
Boala Alzheimer nu are încă un tratament și este responsabilă, numai în SUA, de costuri totale de 355 de miliarde de dolari în fiecare an (conform datelor Asociației Alzheimer). Dacă nu se găsește un remediu, din cauza îmbătrânirii populației, se așteaptă ca boala să copleșească sistemele globale de sănătate, până în 2050, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare: