Obezitatea – prezent și viitor

Timp de lectură: 7 minute

Federația Mondială a Obezității, o organizație non-profit care activează la nivel internațional, spune că, în 2023, 1,1 miliarde de persoane cu vârste de peste cinci ani, adică aproximativ 14% din totalul persoanelor din această categorie de vârstă, sunt obeze. Alte 1,6 miliarde de persoane, adică 24% din totalul persoanelor de peste cinci ani din lume, sunt supraponderale. Estimările arată că până în 2035, jumătate dintre persoanele de peste cinci ani vor fi probabil supraponderale sau obeze. Costul anual al acestei epidemii se estimează că va crește la 4 trilioane de dolari în 2035, adică 2,9% din PIB-ul global, atât sub forma cheltuielilor directe pentru asistența medicală, cât și a timpului de lucru pierdut din cauza bolilor și a deceselor premature. Este un fenomen care poate fi comparat cu efectele pandemiei de SARS-Cov2.

Pentru regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, supraponderabilitatea și obezitatea afectează aproape 60% dintre adulți și 30% dintre copii. Din fericire, România se situează sub media europeană la acest capitol. Alarmant este însă faptul că s-au înregistrat creșteri consistente ale prevalenței supraponderalității și obezității și că niciun stat membru al Regiunii nu este în prezent pe cale să atingă obiectivul de a stopa creșterea obezității până în 2025.

Obezitatea este asociată cu boli grave precum diabetul, accidentele vasculare cerebrale și bolile de inimă. John Speakman de la Universitatea din Aberdeen, Scoția, notează că femeile cu un indice de masa corporală de 35 au un risc de 90 de ori mai mare de a avea diabet decât cele cu un IMC de 23. În cazul bărbaților, riscul este de cinci ori mai mare.

Obezitatea crește, de asemenea, riscul de a dezvolta 13 tipuri de cancer, inclusiv cele de sân, intestin, uter și esofag. Mai recent, s-a constatat că obezitatea crește șansele ca un pacient să moară din cauza îmbolnăvirii COVID-19.

Soluția pare evidentă: să mâncăm mai puțin și să facem mai multă mișcare.

Fatima Stanford, care studiază obezitatea la Spitalul General din Massachusetts și la Școala Medicală Harvard, ambele din Statele Unite ale Americii, observă că încercările de a pierde în greutate prin dietă și exerciții fizice funcționează doar pentru 10-20% din populație: „Pentru majoritatea oamenilor nu vedem o scădere dramatică„. Motivul este legat, aproape sigur, de evoluția noastră ca specie. Una dintre adaptări constă în faptul că, atunci când aportul caloric al unui organism este redus, metabolismul său în repaus încetinește. O alta este că el eliberează o cantitate suplimentară de grelină, un hormon care semnalează creierului să crească aportul alimentar. Mai rău, din punctul de vedere al celui care dorește să țină dietă, un organism care a slăbit pare să-și „amintească” nivelul anterior de greutate și luptă pentru a-l recâștiga. Cu alte cuvinte, dietele devin progresiv mai greu de susținut.

În plus, obezitatea are o componentă genetică importantă și, prin urmare, este parțial moștenită. Specialiștii estimează că între 45% și 65% din riscul unui individ de a deveni obez este transmis în acest mod. O predispoziție are însă nevoie de un mediu propice pentru a se manifesta. Nu doar genele oamenilor, ci și circumstanțele „obezogene” în care trăiesc atât de mulți dintre noi contribuie la creșterea în greutate. Caracteristica cea mai notabilă a acestui mediu în care trăim este abundența nu doar a alimentelor, ci, mai ales, a alimentelor procesate.

În 2019, un experiment condus de Kevin Hall, de la Institutul Național de Sănătate din America, și colegii săi, a arătat că, în condiții controlate, oamenii consumă mai multe calorii dacă li se oferă în principal alimente procesate, mai degrabă decât alimente neprocesate.

Iar să te îngrași este ușor, într-o lume în care efortul fizic este din ce în ce mai rar. Munca obișnuia să constea în muncă manuală grea, pentru marea majoritate a omenirii, dar nu mai este așa.

Ce potențiale măsuri există în legătură cu această epidemie de supraponderabilitate și obezitate?

Chirurgia bariatrică

În chirurgia bariatrică, stomacul și intestinul subțire sunt rearanjate pentru a reduce cantitatea de alimente ce poate fi absorbită și pentru a accelera dobândirea senzației de sațietate. Potrivit specialiștilor, acest lucru poate reduce greutatea corporală cu 30%-50% în primele șase luni și, după aceea, poate chiar mai mult. De asemenea, aduce îmbunătățiri în ceea ce privește tensiunea arterială, respirația, somnul, colesterolul și durerile de spate. Iar mulți pacienți dintre cei cu diabet nu vor mai fi diabetici după operație.

Medicația

În prezent, există mult entuziasm în legătură cu noi medicamente, concepute inițial ca tratament pentru diabet, din familia medicamentelor agoniste ale receptorului de GLP-1, care poate fi administrat chiar de către pacienți sub formă de injecții săptămânale. Acestea imită hormonii pe care organismul îi produce în mod natural după o masă, ceea ce stimulează eliberarea unei cantități mai mari dintr-un al doilea hormon, insulina, și mai mică dintr-un al treilea, glucagonul. Împreună, aceste efecte reglează nivelul de glucoză din sânge.

În plus, medicamentele agoniste ale receptorului de GLP-1 încetinesc rata de „golire gastrică”, ceea ce înseamnă că alimentele rămân mai mult timp în stomac, astfel încât oamenii se simt mai sătui și doresc să mănânce mai puțin. Medicamentele afectează, de asemenea, hipotalamusul, partea din creier care controlează foamea.

Testele efectuate de una dintre companiile farmaceutice care a dezvoltat recent un medicament din familia celor agoniste de receptor de GLP-1 arată că, după 40 de săptămâni, o treime dintre pacienți au pierdut mai mult de 10% din greutatea corporală, după ce au luat o doză săptămânală de 1 mg. Un al doilea studiu, cu o doză săptămânală de 2,4 mg timp de 68 de săptămâni, a adus o pierdere medie de greutate de 15%. Un alt medicament, dezvoltat de o altă companie farmaceutică, activează aceiași receptori de GLP-1 ca primul, dar imită și un al doilea hormon implicat în reglarea apetitului. În cadrul testelor, acest al doilea medicament a stimulat o reducere semnificativă a greutății corporale, în medie cu 20%.

Noile tratamente sunt încă de urmărit, testat și monitorizat îndeaproape pentru că: 1. există efecte secundare, inclusiv vărsături și diaree, care pot fi suficient de grave pentru a determina o minoritate a pacienților (3%) să renunțe la utilizarea lor. 2. se presupune că acestea trebuie luate ca parte a unui program mai amplu de dietă și exerciții fizice – deși nu este clar cât de important este acest lucru pentru pierderea în greutate. 3. ar putea crește riscul unui tip rar de pancreatită. 4. există, de asemenea, îngrijorări cu privire la utilizarea medicamentelor în timpul sau chiar înainte de sarcină. 5. unele studii pe animale au arătat o incidență mai mare a cancerului tiroidian. 6. cei care încep să ia noile medicamente sunt susceptibili să depindă de ele pe viață. Dacă se opresc, greutatea tinde să revină, la fel ca în cazul majorității dietelor convenționale. În primul an de la oprirea unei doze de 2,4 mg a unuia dintre medicamentele agoniste de receptor de GLP-1, oamenii recuperează două treimi din greutatea pierdută.

Pe măsură ce vor fi disponibile mai multe date privind efectele pe termen lung ale medicamentelor, este posibil ca acestea să înceapă să fie prescrise precum statinele, un medicament pentru scăderea colesterolului care este prescris în mod obișnuit pentru toată durata vieții.

Dar cum rămâne cu prevenirea supraponderalității și a obezității la nivel comunitar?

Pentru a răspunde epidemiologiei globale actuale și pentru a completa orientările existente axate pe prevenție, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) finalizează un ghid privind gestionarea integrată a adolescenților cu obezitate cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani în toată diversitatea lor, utilizând o abordare bazată pe asistența medicală comunitară.

În acest sens, unul dintre proiectele pilot interesante în această privință a fost derulat recent în Chile (Project Highlight – NCD Lab Cycle 3, 2022 Juntos Santiago) și s-a axat pe utilizarea tehnologiei mobile și a gamificării pentru a preveni obezitatea infantilă în școli. În școlile participante, elevii cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani primesc puncte și premii pe baza provocărilor și activităților desfășurate în cadrul unui joc numit Navigator. De asemenea, aceștia obțin puncte pentru calitatea nutrițională a gustărilor pe care le aduc de acasă, care sunt scanate cu ajutorul unei aplicații pentru smartphone. Un pedometru acordă puncte pe baza numărului de pași pe care elevii îi fac zilnic. Încărcarea fotografiilor cu activități sănătoase în familie, cum ar fi gătitul împreună sau mersul pe jos în weekend, le poate aduce puncte suplimentare, iar ei deblochează provocări de joc prin colaborarea cu profesorii. Elevii își pot urmări progresul în timp real prin intermediul unui site web și pot comunica prin intermediul unui chatbot și al mesajelor WhatsApp săptămânale cu părinții și profesorii. În fiecare școală, proiectul este susținut de o echipă de nutriționiști și profesori de activitate fizică, care lucrează îndeaproape cu cadrele didactice, părinții și elevii.

Care a fost impactul proiectului? O evaluare prin intermediul unui studiu randomizat controlat în rândul a 2197 de elevi (653 de control) din 24 de școli (9 de control) pe parcursul a șapte luni a arătat un indice de masă corporală (IMC) și o tensiune arterială sistolică mai mici la elevii participanți la activitățile proiectului. În medie, proiectul i-a ajutat pe elevi să își reducă IMC-ul cu 0,42 kg/m² și a prevenit o creștere în greutate de aproximativ 860 g.

De la lansarea sa ca proiect pilot în 2017, el s-a extins cu succes pentru a ajunge la 6.800 de elevi în 2019.

O altă întrebare pe care și-o pun din ce în ce mai mulți oameni este – Ce putem face, în familiile noastre, pentru a preveni obezitatea infantilă?

În comparație cu copiii cu o greutate sănătoasă, copiii supraponderali sau obezi prezintă un risc mai mare de astm, apnee în somn, probleme osoase și articulare, diabet de tip 2 și boli de inimă.

Deși nu există o singură soluție pentru abordarea obezității, există multe modalități prin care părinții și îngrijitorii pot ajuta copiii să aibă o greutate sănătoasă și să instituie acasă obiceiuri sănătoase care pot fi menținute pe tot parcursul vieții, după cum urmează:

1. Adoptarea unui model de alimentație sănătoasă

Fructele și legumele congelate și conservate sunt adesea mai puțin costisitoare decât cele proaspete și sunt bune pentru întreaga familie. Putem căuta legume cu conținut scăzut de sodiu sau fără adaos de sare și fructe conservate în suc de fructe.

Adoptarea unor modele de alimentație sănătoasă în familie îi ajută pe copii să atingă și să mențină o greutate sănătoasă pe măsură ce îmbătrânesc. Consumul unei varietăți de legume și fructe, cereale integrale, alimente cu proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și fără grăsimi respectă orientările nutriționale și ne pregătește familia pentru o sănătate optimă.

Putem să ne ajutăm copiii să obțină nutrienții de care au nevoie făcând ca jumătate din farfuria lor să fie compusă din fructe și legume. Putem să îi ajutăm pe copii să-și regândească băutura înlocuind băuturile zaharoase, cum ar fi sucurile, băuturile din fructe și laptele cu arome, cu apă, suc 100% sau lapte simplu cu conținut scăzut de grăsimi.

2. Practicarea de activitate fizică împreună, în familie

Tinerii activi din punct de vedere fizic au mușchi și oase mai puternice, o mai bună formă cardiovasculară și o grăsime corporală mai mică decât cei care sunt inactivi.

Copiii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei. Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani au nevoie de cel puțin 60 de minute de activitate fizică în fiecare zi.

Plimbarea animalului de companie al familiei înainte și după școală, mersul pe bicicletă și întrecerile din curte, toate acestea contează pentru activitatea fizică. Treburile active, cum ar fi spălarea mașinii, aspirarea unei camere sau greblarea frunzelor, contează, de asemenea.

3. Stabilirea unei rutine de somn

Un somn bun ajută la prevenirea diabetului de tip 2, a obezității, a rănilor și a problemelor de atenție și comportament. Copiii care nu dorm suficient sunt expuși riscului de a lua în greutate nesănătoasă. Cercetătorii încă încearcă să afle cum este legat somnul de creșterea în greutate. Unele motive ar putea include nevoia unui copil să mănânce mai mult sau să fie mai puțin activ din punct de vedere fizic din cauza lipsei de energie cauzată de somnul deficitar.

De cât somn au nevoie copiii? Preșcolarii au nevoie de 11-13 ore de somn pe zi, incluzând siestele. Copiii de 6-12 ani au nevoie de 9-12 ore de somn neîntrerupt pe noapte, iar tinerii de 13-18 ani au nevoie de 8-10 ore. Respectarea unui program stabil de somn, inclusiv în weekend-uri, îi poate ajuta pe copii să doarmă mai bine.

4. Să înlocuim timpul petrecut în fața ecranelor cu timpul petrecut împreună, în familie.

La tineri, prea mult timp petrecut în fața ecranelor poate duce la un somn slab, la creșterea în greutate, la note mai mici la școală și la o sănătate mintală precară. Reducerea timpului petrecut în fața ecranelor poate elibera timp pentru activități de familie și poate elimina “oportunități” ale copiilor de a mânca alimente nesănătoase. Stingerea dispozitivelor mobile cu o oră înainte de culcare și îndepărtarea lor din dormitoarele copiilor pot ajuta la îmbunătățirea somnului.

Familiile pot adopta împreună rutine sănătoase care să facă viața sănătoasă și activă accesibilă pentru toată lumea.

Nu trebuie cruțat niciun efort, la niciun nivel – societate, comunitate, familie și individ, deoarece beneficiile reducerii ratelor de obezitate sunt uriașe pentru noi toți, nu doar pentru persoanele în cauză, care vor trăi mai mult și mai sănătos.

De exemplu, reducerea numărului global de persoane supraponderale și obeze cu cinci puncte procentuale sub tendința actuală ar aduce economii anuale de 429 de miliarde de dolari la nivel global, potrivit unui studiu publicat în revista Global Health, această cifră incluzând contribuțiile persoanelor supraponderale sau obeze care ar trăi o viață profesională mai lungă și mai productivă.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: