În perioada 22-23 martie, la București, a avut loc Reuniunea Regională a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în care s-a discutat despre criza forței de muncă care afectează deja sistemele de sănătate  din Europa și Asia Centrală și are multe fațete.

La acest forum regional, am avut oportunitatea de a reprezenta filiala București a OAMGMAMR.

Cu această ocazie s-a discutat faptul că, în regiune, sistemele naționale de sănătate se luptă să țină pasul cu cererea de asistență medicală în creștere, exacerbată de presiunea cauzată de pandemia COVID-19 și de așteptările crescute din partea pacienților.

Practic, pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să scoată la iveală, precum hârtia de turnesol, presiunile asupra asistenței medicale. Acum s-au văzut mai bine ce presupune munca din acest domeniu, ca și stresul și epuizarea lucrătorilor din sănătate. În perioada pandemiei de COVID-19 s-a raportat și o creștere a problemelor de sănătate mintală, precum depresie sau anxietate, sau burn-out, în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății din aproape toate țările din regiune. În unele țări, peste 80% dintre asistenții medicali au raportat o formă de suferință psihologică legată de pandemie.

Pe fondul acestor aspecte critice, pe parcursul anului trecut, Europa a cunoscut un număr îngrijorător de greve în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății din Franța, Irlanda, Germania care au invocat condiții de muncă dificile și resurse insuficiente.

Să nu uităm că regiunea se confruntă cu o populație care îmbătrânește rapid, cu o presiune în creștere a bolilor cronice și o forță de muncă din domeniul sănătății îmbătrânită, după cum arată și un raport regional publicat de OMS Europa în septembrie anul trecut. De exemplu, în 13 din cele 44 de țări care furnizează date, 40% dintre medici au deja 55 de ani sau mai mult. În același timp, piața muncii se schimbă odată cu mobilitatea și migrația lucrătorilor, iar pentru unele țări este din ce în ce mai dificil să atragă și să rețină tineri în profesiile din sănătate și îngrijire. Raportul vorbește despre o „bombă cu ceas” care amenință sistemele de sănătate din Europa și Asia Centrală și cere acțiuni politice rapide și concrete.

Preocupați de toate aceste fenomene care indică o criză serioasă, reprezentanți din 50 dintre cele 53 de state membre ale Regiunii Europene a OMS s-au alăturat lucrătorilor din domeniul sănătății, sindicatelor și organismelor profesionale, printre care și OAMGMAMR, împreună cu cadre universitare și experți, în adoptarea unei declarații îndrăznețe care îndeamnă la acțiune politică și angajament de a proteja, sprijini și investi în lucrătorii din sănătate și îngrijire, în toată Europa și Asia centrală.

Declarația de la București recent adoptată solicită acțiuni care să îmbunătățească recrutarea și reținerea lucrătorilor din domeniul sănătății și îngrijirii și care ajută la îmbunătățirea mecanismelor de furnizare a forței de muncă din domeniul sănătății, optimizarea performanței și o mai bună planificare a forței de muncă din sănătate și îngrijire și creșterea investițiilor publice în educația, dezvoltarea și protecția acestei forțe de muncă.

O declarație care poate orienta scena politică și poate modela modul în care vor arăta domeniile sănătății și îngrijirii în anii ce vin. Desigur, pentru aceasta este nevoie de măsuri concrete și de o bună conlucrare la toate nivelurile, inclusiv cu reprezentanții forței de muncă din sănătate și îngrijire, angajatorii acestora, ministerele naționale de finanțe, sănătate și educație și organizațiile neguvernamentale internaționale și naționale. Doar dacă se întâmplă aceasta, efectele pozitive vor fi resimțite de lucrătorii din sănătate și îngrijire și de populație, așa cum recunoaște și declarația de la București.

Dar un prim pas, recunoașterea problemei, a fost făcut.

Dincolo de aceste reflecții, vă încurajez să citiți articolele lunii aprilie din revista noastră și vă trimit cele mai bune gânduri cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București