Antibioticele salvează vieți omenești încă de când medicamentul Salvarsan a fost descoperit în 1932. Penicilina a intrat în producție de masă în 1942. Nu este mult timp de când beneficiem de această descoperire, dar o lume fără protecția oferită de antibiotice pare deja de neimaginat. Nu numai că au oferit protecție împotriva unor boli precum tuberculoza și au oprit infecțiile produse de răni sau la naștere, ci ne-au permis și să dezvoltăm tehnici chirurgicale care necesită suprimarea sistemului imunitar, cum ar fi transplantul de organe. Cu toate acestea, utilizarea neglijentă a antibioticelor a accelerat evoluția bacteriilor rezistente la medicamente, astfel încât suntem pe cale să pierdem protecția oferită de ele.
Cartea este scrisă de doi economiști și de un profesionist în domeniul politicilor publice și relatează despre efectele creșterii numărului bacteriilor rezistente și de ce au avut loc aceste creșteri. O parte din eșecul dezvoltării de noi antibiotice are de-a face cu complexitatea științei. Dar mult mai importante sunt problemele economice și politice. O combinație a timpului îndelungat necesar înainte de aprobarea unui medicament din cauza studiilor necesare și a duratei limitate a brevetelor pentru aceste medicamente înseamnă că nu este atractiv din punct de vedere economic pentru companiile farmaceutice să investească în cercetare și descoperirea altor antibiotice noi.
A doua parte a cărții prezintă soluțiile propuse de autori pentru a aborda această problemă. Ce stimulente sunt necesare pentru a susține dezvoltarea medicamentelor, cum se poate preveni transmiterea bolilor, cum se reduce utilizarea antibioticelor inutile la oameni și necesitatea de a aborda abuzul de antibiotice în sectorul zootehnic. Acest ultim punct ar putea fi o surpriză pentru mulți cititori, sau așa cred autorii. Cu toate acestea, militanții pentru bunăstarea animalelor au pus în discuție acest subiect de mult timp, de acea este posibil ca tema să nu mai fie o supriză. Motivul pentru care utilizarea excesivă a antibioticelor la animale este atât de problematică este că acestea sunt foarte asemănătoare cu cele folosite la oameni, ceea ce înseamnă că ne împușcăm în picior – fiindcă aceasta este o altă modalitate de a încuraja evoluția bacteriilor rezistente la medicamente.
Pe parcursul cărții, autorii includ citate și fragmente din interviuri pe care le-au avut cu oameni de știință și factori de decizie. Scrisă cu luciditate, cartea este departe de a fi alarmistă, dar situația pe care o schițează este totuși alarmantă. Rămâne de văzut dacă soluțiile propuse aici pot fi puse în practică în timp util (sau dacă sunt abordate). Aceasta este una dintre acele cărți care sperăm că va ajunge în mâinile politicienilor, pentru că aceștia trebuie să înțeleagă gravitatea amenințării cu care ne confruntăm. Trebuie doar să ne gândim la criza Ebola din 2013-2014 pentru a realiza cât de dificil este să controlezi focarele de boli odată ce acestea apar.
