Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, situație care poate fi explicată printr-o serie de provocări recunoscute la nivelul serviciilor de prevenție primară, secundară și terțiară, dar și de nevoia de a îmbunătăți întregul lanț de îngrijire a pacienților cu patologii cu prevalență crescută, de optimizare a managementului cazurilor acute, sau de asigurare a accesului la reabilitare și de îmbunătățire a calității îngrijirilor pe termen lung.
Dacă ne uităm la cauzele de deces în România[1], mai mult de o treime din decesele din 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare: 1. cardiopatia ischemică a fost principala cauză de mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19 % din totalul deceselor. De asemenea, rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică a fost mai mult decât dublă față de media UE; 2. mortalitatea prin accident vascular cerebral – a doua cauză de deces – a reprezentat 16 % din toate decesele, în ciuda îmbunătățirilor înregistrate din 2000 până acum. Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității care a crescut cu aproape 11 % din 2000, din cauza ratelor mari de fumat. Ratele de mortalitate ale altor tipuri de cancer au crescut, de asemenea, în ultimii ani, în special cancerul colorectal.
Pe de altă parte, comportamentele riscante pentru sănătate contribuie la aproape jumătate din toate decesele. Românii raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE. Ratele supraponderale, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii. Factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, contribuie, de asemenea, la un număr considerabil de decese. Dietele nesănătoase, inclusiv consumul scăzut de fructe și legume și consumul ridicat de zahăr și sare, au fost implicate într-un sfert din toate decesele din 2019. Consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) a contribuit la aproximativ 17 % din toate decesele, în timp ce aproximativ 7 % au fost atribuite consumului de alcool, iar 2 % nivelurilor scăzute de activitate fizică.
Rata mortalității care poate fi prevenită este a treia cea mai mare din UE și poate fi atribuită în principal bolilor cardiovasculare, cancerului pulmonar și deceselor cauzate de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este mai mult decât dublă față de media UE și include decesele cauzate de cancerul de prostată și de sân care pot fi tratate.
Iată de ce inițiative precum Planul de Acțiune pentru Accidentele Vasculare Cerebrale în Europa aduc intervenții extrem de utile și importante pentru România.
Este vorba despre un plan strategic dezvoltat de European Stroke Organization și Stroke Alliance for Europe care trebuie implementat până în anul 2030.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, intervenția, pe care și-a asumat-o și România, cuprinde patru obiective majore care trebuie atinse până în anul 2030: reducerea cu 10% a numărului de accidente vasculare cerebrale, tratarea a cel puțin 90% dintre pacienții cu accident vascular cerebral într-o unitate specializată („stroke unit”) ca prim nivel de îngrijire, dezvoltarea de planuri naționale privind accidentul vascular cerebral care să acopere întregul lanț de îngrijire și dezvoltarea si implementarea de strategii pentru intervenții multisectoriale de sănătate publică cu impact favorabil asupra bolilor cerebrovasculare.
În felul acesta, Ministerul Sănătății va susține dezvoltarea și implementarea unor măsuri la nivel național, cu scopul de a îmbunătăți întregul lanț de îngrijire a pacienților cu accident vascular cerebral, inclusiv dezvoltarea de strategii de prevenție primară și secundară, îmbunătățirea serviciilor de medicină de urgență, optimizarea managementului cazurilor acute de accident vascular cerebral, asigurarea accesului la reabilitare și îmbunătățirea calității îngrijirilor pe termen lung.
Aceasta poate fi o schimbare care poate contribui la ameliorarea indicatorilor de țară privind sănătatea, dar și la îmbunătățirea sănătății și îngrijirii resimțite de pacient.
În plus de acest element de noutate pe care-l salut, vă încurajez să alocați timp și să citiți articolele lunii iunie, care prezintă o serie de teme de actualitate, și vă trimit cele mai bune gânduri în prima lună de vară.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
[1] Romania: Country Health Profile 2021| European Observatory on Health Systems and Policies (who.int)
