„Să dăm viață anilor și ani vieții”, spunea Ana Aslan.

Timp aprox. de lectură: 6 minute

Nimic mai valabil peste timp, pe măsura ce medicina, știința îngrijirilor și cea a asistenței sociale au progresat și continuă să progreseze, iar speranța de viața crește și ea.

Cum ne trăim ultimul deceniu, ultimii ani ai vieții? Este calitatea vieții noastre decentă? Sunt ultimii noștri ani “cu viață în ei”, după cum atât de înțelept observa marea noastră cercetătoare în științele gerontologiei, sau sunt ei parcurși într-o stare de suferință permanentă, lipsiți de autonomie funcțională, cognitivă și emoțională?

Pornind de la aceste teme, vom încerca, în acest articol, să vă prezentăm multitudinea de fațete ale procesului de îmbătrânire activă, în care adăugăm viață anilor. În plus, vom vedea și câteva modalități la îndemâna fiecăruia dintre noi prin care ne putem pregăti, prin alegerile legate de stilul de viată, în timpul adolescenței și, mai ales, al perioadei adulte, pentru o bătrânețe bună, cu viață în ea, și cum o putem susține, odată ce atingem borna vârstei a treia.

Un nou studiu prezentat la Nutrition 2023, conferința organizată de Societatea Americană de Nutriție în iulie 2023, a dezvăluit, pe baza fișelor medicale și a datelor din chestionarele a 719.147 de participanți la Programul Veterans Affairs Million Veteran, că bărbații și femeile care au adoptat cele opt obiceiuri de mai jos până la vârsta de 40 de ani aveau datele pentru a trăi cu 24 și, respectiv, 23 de ani mai mult decât cei care nu au adoptat niciunul.

Aceste opt obiceiuri-cheie care v-ar putea afecta semnificativ durata de viață sunt:

Rămâneți activi din punct de vedere fizic.
Abțineți-vă de la fumat.
Gestionați-vă eficient stresul.
Respectați o dietă echilibrată.
Abțineți-vă de la consumul excesiv de alcool.
Asigurați-vă că aveți o bună igienă a somnului.
Evitați dependența de opioide.
Promovați relații sociale pozitive.

Deși este cu atât mai bine cu cât aceste obiceiuri sunt adoptate mai devreme în viață, chiar și schimbările făcute mai târziu pot avea beneficii semnificative. După cum spune Dr. Nguyen, cercetătorul principal al studiului, „chiar dacă faceți schimbări la 40 sau la 60 de ani, acestea sunt totuși benefice„. Cercetarea este observațională și nu poate stabili cauzalitatea, dar constatările subliniază în mod incontestabil importanța unei abordări holistice a bunăstării.

Obiceiurile legate de stilul de viață, cum ar fi activitatea fizică redusă, consumul de opioide și fumatul, au avut cel mai mare impact asupra duratei de viață, crescând riscul de deces cu 30-45%. Stresul, consumul excesiv de alcool, dieta limitată și igiena inadecvată a somnului au crescut riscul de deces cu 20-30%.

În plus, condițiile de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia, au fost asociate cu 8% din decesele premature, subliniind importanța luării în considerare a acestor factori în cercetările viitoare.

Cei mai mulți dintre factorii de mai sus sunt legați de sănătatea sistemului nostru cardio-vascular, un factor determinant al longevității.

Pe de altă parte, în cadrul cercetării prezentate la conferința Nutrition 2023 din SUA, lipsa relațiilor sociale pozitive a fost asociată cu un risc de deces cu 5% mai mare.

Legat de beneficiile pentru sănătate ale relațiilor sociale pozitive, o altă cercetare cheie care merită discutată este Studiul Harvard asupra dezvoltării adulților (Harvard Study of Adult Development), care poate fi cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată, deoarece și-a urmărit participanții pe parcursul întregii lor vieți adulte. Studiul a fost început în Boston în 1938 și a acoperit deja trei generații: bunicii, părinții și copiii, care sunt acum considerați „baby boomeri”.

Acesta a analizat mai mult de 2000 de persoane de-a lungul a 85 de ani de studiu longitudinal.

În ianuarie, Robert Waldinger, MD, actualul director al acestui studiu incredibil, a publicat cartea The Good Life: Lessons From the World’s Longest Scientific Study of Happiness, scrisă împreună cu directorul asociat al studiului, Marc Schulz, PhD.

Urmărind această populație numeroasă timp de peste opt decenii, studiul a scos la iveală factorii cei mai bine corelați cu bunăstarea și fericirea.

Iată câteva dintre principalele concepte ale autorilor. Cei mai fericiți participanți la studiu au avut în comun doi factori majori de-a lungul celor 85 de ani: îngrijirea sănătății și stabilirea unor relații de iubire cu ceilalți. Pare evident că a avea o stare de sănătate bună este esențial pentru a trăi bine. Cu toate acestea, spre surprinderea lor, cercetătorii au stabilit că relațiile bune au fost cel mai semnificativ indicator al sănătății și fericirii în timpul îmbătrânirii. Și aceasta, deoarece, conexiunile sociale slabe sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet, boli infecțioase, afectarea funcției cognitive, depresie și anxietate.

Concluzia este confirmată și de o meta-analiză a datelor din 113 țări care arată că singurătatea este o problemă globală, cu niveluri problematice de singurătate la o proporție substanțială a populației din multe țări. Dar datele sunt puține, în special în țările cu venituri mici și medii, și suferă de lipsa unor instrumente de evaluare validate. În plus, este esențială o mai bună monitorizare și definiții standardizate. Mai mult, contrar ideii că singurătatea și izolarea socială sunt probleme care afectează mai ales persoanele în vârstă, cercetarea arată că singurătatea afectează persoane de toate vârstele. De aceea, este necesară o abordare pe parcursul vieții, pentru a înțelege singurătatea și a o atenua. Adolescenții și adulții tineri, pentru care socializarea este o parte esențială a dezvoltării, ar putea fi deosebit de vulnerabili, cu potențiale consecințe pe termen lung asupra bunăstării mentale și fizice. Așa cum a arătat perioada anilor 2020-2022, eforturile de abordare a singurătății vor trebui să fie personalizate, având în vedere complexitatea și eterogenitatea acesteia. Având în vedere toate acestea, singurătatea devine o problemă care necesită atenție din partea întregii societăți.

Însă comunitatea medicală poate avea un rol cheie, nu în ultimul rând, prin creșterea gradului de conștientizare și prin contribuția la reducerea stigmatului în jurul singurătății.

Deocamdată, o contribuție utilă pe care o poate aduce un profesionist din domeniul sănătății la atenuarea singurătății este aceea de a învăța cum să aibă o interacțiune semnificativă cu pacienții. Stabilirea unei conexiuni, chiar și numai pentru scurt timp, cât durează o consultație, ar putea face o mare diferență.

În același timp, unii medici încep să facă recomandări benefice din zona „prescrierii sociale”, sugerându-le pacienților să se implice în activități de voluntariat și în alte activități prin care construiesc relații sociale directe. „Timpul petrecut față în față vă ajută să vă conectați cu ceilalți și vă poate face să vă simțiți mai puțin izolați„, explică Matthew Lee, sociolog și cercetător asociat la Programul de înflorire umană de la Universitatea Harvard. „Faptul de a fi prezent fizic într-o interacțiune vă poate ajuta să vă simțiți mai implicat cu ceilalți, mai valorizat și este mai probabil să aveți un sentiment de identitate comună – toate acestea fiind lucruri care pot ajuta la atenuarea singurătății. „

O mai bună conectivitate socială poate reduce riscul de a fi diagnosticat cu depresie sau anxietate, spune și un studiu recent publicat în International Journal of Public Health de Matthew Lee și de o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard. Iar ambele sunt asociate cu bolile de inimă sau cu înrăutățirea afecțiunilor cardiace existente.

Pentru toate aceste motive și cu toate dovezile care ne asigură de avantajele pentru sănătate ale relațiilor sociale pozitive, să nu uitați că și dacă faceți schimbări la 40 sau la 60 de ani, acestea sunt totuși benefice.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

„Să dăm viață anilor și ani vieții”, spunea Ana Aslan.

Timp aprox. de lectură: 6 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile