Mituri despre migrenă și răspunsurile specialiștilor

Timp aprox. de lectură: 10 minute

Migrena este o condiție medicală comună, care afectează peste 37 de milioane de oameni din Statele Unite și până la 148 de milioane în întreaga lume. Potrivit unor studii, prevalența migrenei ar putea chiar crește la nivel global.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) spun că migrena este de aproximativ două ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

Simptomul principal al migrenei este cel mai adesea o durere de cap moderată până la severă, iar 85% dintre persoanele cu migrene suferă de dureri pulsatile. Cu toate acestea, pentru aproximativ 60% dintre oameni, durerea este unilaterală, iar aproximativ 80% dintre oameni experimentează greață și 30% vărsături. În plus, aproape toată lumea cu migrenă are o sensibilitate crescută la lumină (90%) și la sunet (80%).

Migrena poate fi neplăcută și poate afecta semnificativ viața de zi cu zi. Având în vedere impactul ei, a generat și o serie de mituri care fac din acest subiect unul care necesită clarificări.

Pornind pe firul lămuririi celor mai frecvente convingeri greșite sau parțial greșite cu privire la această temă, am parcurs două materiale care au același obiectiv, iar răspunsurile sunt bazate pe opiniile a patru specialiști consultați: Dr. Vernon Williams (neurolog/neurolog sportiv certificat și director al Centrului pentru Neurologie Sportivă și Medicina Durerii de la Institutul Cedars-Sinai Kerlan-Jobe din Los Angeles, California); Dr. Medhat Mikhael (specialist în managementul durerii și director medical al programului non-operator la Spine Health Center din cadrul Centrului Medical Memorial Care Orange Coast din Fountain Valley, California); Dr. Jennifer McVige (certificată în neurologie pediatrică, dureri de cap pentru adulți și copii și neuroimagistică, directorul Centrului de Concussion la DENT Neurologic Institute, Amherst, New York) și Profesorul Timothy Collins (Profesor asociat de Neurologie la Duke University Medical Center din SUA).

Unul dintre cele mai frecvente mituri este acela că migrena nu este o afecțiune gravă.

Răspunsul este bazat pe opinia dr. Mikhael: Este adevărat că majoritatea tipurilor de migrenă nu sunt grave. Totuși, ele pot fi cronice și uneori debilitante și invalidante, dacă nu sunt tratate adecvat. De asemenea, este de remarcat faptul că nu toate tipurile de migrenă sunt similare. Există un fel de migrenă numită migrenă hemiplegică, care tinde să fie familială, asociată cu simptome neurologice, simptomele aurei care urmează migrenei și care poate duce la accident vascular cerebral. De notat și că migrena hemiplegică care provoacă slăbiciune semnificativă sau paralizie pe o parte a corpului este rară, afectând aproximativ 0,01% din populație. În cele mai multe cazuri, paralizia se rezolvă în câteva ore sau zile; rareori, poate dura 4 săptămâni. Cu toate acestea, în unele cazuri, foarte rare, migrena hemiplegică poate provoca paralizie de durată.

Un alt mit răspândit este acela că migrena este doar o durere de cap.

Nimic mai fals, mai ales că nu toate migrenele implică doar o durere de cap.

Potrivit Dr. Williams: o migrenă este definită clinic ca un tip specific de durere de cap pe care o persoană o simte mai intens și, de obicei, are simptome însoțitoare, în plus față de durerea resimțită în cap… o persoană cu migrenă (mai degrabă decât o durere de cap) va experimenta o combinație a următoarelor simptome: durere moderată până la severă, care se simte ca și cum ar cuprinde întregul cap sau se deplasează de la o parte a capului la cealaltă; sensibilitate crescută la sunete, mirosuri sau lumină; probleme de vedere, inclusiv neclaritate, puncte strălucitoare sau intermitente sau linii ondulate sau zimțate; probleme abdominale, care pot include pierderea poftei de mâncare, greață, vărsături sau un stomac instabil. Mai mult, s-ar putea ca unele persoane cu migrenă să observe schimbări subtile în rutina lor zilnică cu până la o zi sau 2 înainte de apariția migrenei – un fel de perioadă de avertizare. Deși aceste schimbări variază de la individ la individ, câteva dintre cele mai frecvente semne sunt: căscatul excesiv, depresia, iritabilitatea și gâtul înțepenit. Unele persoane cu migrenă pot prezenta, de asemenea, aură migrenoasă (un simptom neurologic care anunță cefaleea și poate consta în tulburări de vedere – văzul luminilor intermitente sau pierderea parțială a vederii care se extinde treptat în câmpul vizual) sau alte fenomene senzoriale (amorțeală sau furnicături care se răspândesc treptat pe față sau pe braț). Deși simptomele sunt un semn de rău augur că o migrenă poate fi pe drum, există un avantaj: semnele de avertizare oferă o oportunitate de a iniția tratamentul foarte devreme în cursul episodului de migrenă, ceea ce îmbunătățește semnificativ probabilitatea ca tratamentul să aibă succes.

Profesorul Timothy Collins spune că, deși încă nu înțelegem pe deplin acest proces pe care îl numim migrenă, el este în mod clar cauzat de descărcări anormale ale unui grup de celule nervoase din trunchiul cerebral care duc la această sensibilitate crescută la durere și alte senzații și care produc schimbarea modului în care pacienții percep durerea pe care o experimentează. Și toate acestea produc diferite niveluri de dizabilitate din partea pacientului.

Cofeina provoacă migrenă – un mit ajuns obiect de studiu.

Cafeaua și migrena au o relație complexă. Deși cofeina nu provoacă migrenă, ea poate fi un declanșator pentru unele persoane.

Potrivit Dr. McVige: unii oameni consideră că consumul de cofeină la debutul unui atac scade intensitatea și poate ajuta la ameliorarea durerii, dar utilizarea regulată a cofeinei ca tratament nu este recomandată. Mai mult, consumul de băuturi cu cofeină poate declanșa un atac de migrenă, dar și renunțarea la cofeină este un declanșator și mai frecvent de migrenă.

Într-o revizuire recentă de literatură asupra interacțiunii dintre cofeină și migrenă, autorii au concluzionat: „În general, pe baza analizei literaturii actuale, nu există dovezi suficiente pentru a recomanda încetarea consumului de cofeină tuturor pacienților cu migrenă. Cu toate acestea, [este important de subliniat] faptul că, consumul excesiv de cofeină poate duce la cronicizarea migrenei, iar retragerea bruscă a cofeinei poate declanșa atacuri de migrenă”. (3)

Niciun medicament nu poate ajuta pentru migrenă – un mit care necesită mai multe explicații.

Prima și cea mai simplă explicație este a dr. Mikhael: aceasta este o afirmație falsă; mai multe medicamente sunt disponibile acum pentru a ajuta și controla migrena în mod semnificativ.

A doua părere este a Dr. McVige, care a enumerat câteva medicamente care pot ameliora migrena, inclusiv analgezice fără prescripție medicală (OTC), triptani, antagoniștii receptorilor peptidei asociată cu gena calcitoninei (CGRP), gepanți, medicamente antidepresive, medicamente anti-convulsii sau beta-blocante. Însă partea mai puțin bună cu medicamentele este că ele pot duce, ironic, la dureri de cap, într-un fenomen numit „dureri de cap prin abuz de medicamente”, dacă medicamentele salvatoare sunt luate prea des. Partea mai bună a acestei opinii este că sunt disponibile și opțiuni nefarmaceutice eficiente: cel mai important lucru pe care îl poate face oricine pentru a evita declanșatorii migrenei este să-și regleze stilul de viață cu alegeri sănătoase.

Din această categorie Dr. Williams menționează că: a dormi cel puțin 8 ore în fiecare noapte, a bea 8 pahare de apă pe zi, a-ți hrăni corpul cu alimente sănătoase și a elimina cât mai multe surse de stres suplimentar vor face ca riscul dumneavoastră de a dezvolta o migrenă să fie mai scăzut, chiar și atunci când sunteți expus la un declanșator cunoscut, și poate elimina în cele din urmă nevoia de a lua medicamente prescrise pentru dureri de cap. Dr. Williams a explicat, de asemenea, că există o mulțime de opțiuni pentru medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală care sunt foarte eficiente în reducerea frecvenței migrenelor (așa-numitele medicamente profilactice) și altele care pot opri o migrenă în mers. Așadar, dacă bănuiți că aveți dureri de cap migrenoase, sfatul este să vedeți un medic care poate confirma diagnosticul și poate colabora cu dumneavoastră pentru a dezvolta un plan de tratament.

Migrena nu poate fi diagnosticată fără un examen imagistic, spune un alt mit care este demontat de specialiști.

Potrivit doctorului Mikhael, migrena presupune un diagnostic clinic și nu necesită imagistică pentru confirmare. Imagistica este indicată doar dacă simptomele nu sunt clare sau există simptome neurologice sau semne de avertizare. Acesta este momentul în care imagistica ar fi justificată pentru a exclude o altă patologie.

Și profesorul Collins ne confirmă că diagnosticul migrenei se bazează în întregime pe informațiile pe care le putem obține de la pacient: caracteristicile durerii, unde doare, ce fel de simptome asociate cu durerea are acesta. Totuși medicul caută și orice indicii că s-ar putea întâmpla ceva mai grav: lucruri precum slăbiciune sau pierderea conștienței sau vedere dublă. Iar diagnosticul de migrenă rămâne după eliminarea altor riscuri, cum ar fi o tumoră, scleroza multiplă sau anevrismul. Deci, după ce medicul vorbește cu pacientul, testarea pe care o face are rolul de a exclude alte boli care ar putea imita migrena.

La fel ne spune și dr. McVige: nu există un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a pune un diagnostic precis, un medic trebuie să identifice un model de dureri de cap recurente, împreună cu simptomele asociate, care continuă timp de cel puțin 3 luni.

Nu pot lua medicamente pentru migrenă dacă sunt însărcinată – un mit cu un răspuns complex

Astfel, dr. McVige a recomandat: înainte de a rămâne însărcinate, este important ca pacientele să discute cu medicii lor despre planul lor de tratament pentru migrenă, indiferent dacă iau medicamente fără prescripție medicală sau ambele. Și aceasta pentru că, întradevăr, nu toate medicamentele sunt sigure în timpul sarcinii. Unele sunt strict interzise, în timp ce alte medicamente pot fi adăugate înapoi doar după primul trimestru critic. Dispozitivele portabile neinvazive sunt deosebit de atrăgătoare pentru femeile însărcinate, deoarece au o eficacitate ridicată, practic fără efecte secundare de durată.

Opinia este confirmată și de dr. Mikhael: medicamentele pentru migrenă, cum ar fi triptanii, sunt relativ sigure în timpul sarcinii, în special după primul trimestru. Acetaminofenul este, de asemenea, sigur. Însă unele dintre medicamentele preventive împotriva convulsiilor ar trebui evitate, din cauza riscului de oprire a evoluției sarcinii sau de producere a unei malformații congenitale.

Dacă urmez o „dietă contra migrenei” aceasta nu se va mai întoarce niciodată – este un mit combătut de specialiști

Dr. Mikhael a explicat că: deși a mânca sănătos și a evita anumite tipuri de alimente care declanșează migrene poate opri declanșarea episoadelor, există și alți factori de luat în considerare. De exemplu, dieta nu poate rezolva lipsa somnului, stresul sau schimbările hormonale. Cu alte cuvinte, evitarea factorilor declanșatori cunoscuți poate reduce riscul de migrenă, dar o anumită dietă nu este un remediu.

Suplimentele pot vindeca migrenele la oricine – un mit contrazis și el de specialiști

Dr. McVige a precizat: suplimentele, cum ar fi magneziul, vitamina D și vitamina B2 sunt un ajutor important în tratarea migrenelor, dar nicio vitamină sau supliment nu s-a dovedit a ajuta la prevenirea sau ameliorarea migrenei pentru toată lumea. Ele îi pot ajută mult pe unii oameni și fac extrem de puțin pentru alții. Acest răspuns variabil este similar cu medicamentele farmaceutice. În concluzie, nu există un remediu pentru migrenă, dar anumite suplimente pot ajuta la prevenirea migrenei pentru unele persoane.

Dacă nu experimentezi aură, nu este o migrenă

Nu este deloc adevărat. De fapt, potrivit Dr. Mikhael, „majoritatea migrenelor sunt fără aură”.

Cercetătorii au renunțat să investigheze migrena – o credință contrazisă vehement de specialiști.

Potrivit dr. Mikhael: cercetătorii nu au renunțat niciodată și nu vor renunța niciodată, […] există mai multe eforturi de cercetare importante în curs de desfășurare pentru a aborda fiziopatologia migrenei și noi opțiuni de tratament.

Cu siguranta nu!, adaugă și Dr. McVige: Există […] inovații tot timpul în tratarea migrenei, mai ales în ultimii 4 ani. Recent, dispozitivele de neuromodulație au intrat pe piață. De exemplu, un nou dispozitiv de la Theranica numit Nerivio are acum autorizare de la Food and Drug Administration (FDA) din SUA pentru tratamentul migrenei acute. Dispozitivul este controlat de smartphone și este purtat discret pe partea superioară a brațului, oferind un tratament de 45 de minute. Acesta modifică semnalele durerii din creier și este o alternativă bună la medicamente.

Ce am aflat din toate aceste mituri analizate este că, deși migrena poate fi neplăcută și poate afecta semnificativ viața de zi cu zi, sunt disponibile intervenții, în primul rând farmaceutice, care pot ajuta. De asemenea, modificările dietei și ale stilului de viață pot ameliora simptomele și pot reduce frecvența migrenelor. Pe măsură ce oamenii de știință continuă să investigheze, cu siguranță vor identifica tratamente mai bune și, poate, într-o zi, un remediu.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare: