Istoria oftalmologiei episodul 2: Istoria ochelarilor

Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Un alt instrument deosebit de important în evoluția oftalmologiei este reprezentat de ochelari.

Deși nu avem o dată exactă pentru inventarea lor, majoritatea istoricilor cred că au fost creați în nordul Italiei, unde se producea deja sticlă pe scară largă, între anii 1000 și 1250 e.n.

Ca prim pas, în jurul anului 1000 e.n. a fost dezvoltată “piatra de citit”, ceea ce noi cunoaștem sub numele de lupă – un segment al unei sfere de sticlă care putea fi așezat pe o carte pentru a mări literele. Aceasta a permis călugărilor care sufereau de presbiopie să citească și a fost, probabil, primul ajutor pentru lectură.

Venețienii au învățat cum să producă sticlă pentru ”pietrele de citit”, iar, mai târziu, au șlefuit două lentile convexe care puteau fi ținute într-o ramă în fața ochilor în loc să fie așezate direct pe materialul de citit.

Alți inventatori celebri care își pot revendica crearea ochelarilor sunt călugărul franciscan englez Roger Bacon, care a scris despre principiile științifice ale lentilelor corective în 1266. Și înainte de aceasta, în jurul anului 1000, un matematician arab din Cairo pe nume Alhazen a scris lucrări cu tematică optică care i-au adus porecla de ”părintele opticii moderne”.

Cea mai veche pereche de ochelari recuperată vreodată a fost găsită sub scândurile de la Abația Wienhausen, o mănăstire catolică din Germania. Sunt ochelari cu nituri, care nu au tâmple sau tije, ci sunt fixați pe față prin prinderea nasului între două lentile. În general, ochelarii Wienhausen datează din jurul anului 1400.

În secolul al XIV-lea, Florența a devenit un centru de producție a ochelarilor. Inventarea tiparniței de către Johann Gutenberg în 1452 a deschis cititul pentru publicul larg. Acest lucru a dus la o creștere a cererii de ochelari de vedere, ceea ce a dus la prima producție în masă de ochelari ieftini. Cererea de ochelari a crescut din nou în 1665, odată cu apariția primului ziar, London Gazette.

Benjamin Franklin este creditat pentru inventarea ochelarilor bifocali, la mijlocul anilor 1700. El a împărțit o lentilă în două, partea superioară fiind destinată vederii la distanță, iar partea inferioară pentru vederea de aproape.

Cronologia dezvoltării ochelarilor moderni este următoarea: în anii 1800, ochelarii erau obișnuiți, dar nu așa cum îi percepem astăzi. Lentilele nu erau făcute la comandă; în schimb, te duceai la un bijutier, la un magazin de feronerie sau te întâlneai cu un vânzător ambulant pentru a încerca diferite perechi de ochelari, până le găseai pe cele potrivite. Și pentru că ochelarii de vedere erau văzuți ca un semn al bătrâneții, oamenii optau adesea pentru dispozitive portabile precum lorgnettes (ochelari cu un singur mâner pe o parte) sau ochelari cu foarfecă (unde lentilele se deplasau pe o balama) în loc să poarte ochelari tot timpul.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, proprietarul unui magazin din Philadelphia, John McAllister, a deschis primul magazin de optică din America. Dar, când războiul din 1812 și embargoul comercial cu Marea Britanie au împiedicat importul, a început să își facă propriile rame din aur și argint. El și fiul său au importat și primele lentile cilindrice pentru astigmatism. Antique Spectacles îl numește „fondatorul profesiei de optician în această țară”.

La mijlocul anilor 1850 au fost inventate curl-side-urile, care erau fire de curling care mergeau în spatele urechilor. Ramele curl-side erau deosebit de bune pentru ochelarii copiilor, pentru că rămâneau la locul lor în timp ce copilul alerga sau se juca. Au urmat diferite stiluri de ochelari, inclusiv pince-nez, care se așezau pe podul nasului. Deloc surprinzător, acestea erau incomode și ușor de pierdut, dar chiar și în 1901, președintele Theodore Roosevelt purta acest stil. Odată cu trecerea timpului, au fost adăugate tâmple sau brațe moderne, iar ochelarii pe care îi vedem astăzi au devenit obișnuiți.

Contrar a ceea ce s-ar putea presupune, istoria ochelarilor de soare nu a pornit doar de la dorința de a proteja ochii de soare. La fel ca una dintre utilizările lor alternative de astăzi, primul scop documentat al ochelarilor de soare a fost acela de a proteja expresiile faciale de vederea publicului, în loc să protejeze ochii de lumina soarelui.

Inuiții și chinezii antici își pot asuma meritul pentru inventarea ochelarilor de soare. Utilizarea inițială a ochelarilor de soare vine de la chinezi, care îi foloseau pentru a ascunde expresiile faciale. Acest lucru era util în cadrul audierilor în instanță și în alte situații, de exemplu pentru a adăuga un aer de mister deciziilor juridice sau guvernamentale. În secolul al XII-lea, ochelarii de soare chinezi erau făcuți din panouri de cuarț fumuriu folosite pentru a întuneca lumina.

Inuiții foloseau fildeșul de morsă cu mici fante sculptate în el ca scut împotriva luminii strălucitoare reflectate de zăpadă sau gheață.

Primii ochelari de soare creați pentru public au apărut în secolul al XVIII-lea, când designerul și inventatorul englez James Ayscough a creat ochelari cu nuanțe de albastru sau verde. Ayscough credea că nuanța ar putea îmbunătăți vederea și a vândut ochelarii pentru uz public. Deși intenția sa nu a fost de a bloca soarele, invenția sa a fost o altă piatră de temelie în istoria designului ochelarilor de soare.

În secolul al XIX-lea, o epidemie de sifilis a apărut în Europa. Atunci, ochelarii de soare colorați în galben sau maro au fost prescriși persoanelor purtătoare de sifilis, pentru a contracara un simptom comun al acestei boli: sensibilitatea vizuală la lumină.

La mijlocul și sfârșitul anilor 1900, popularitatea ochelarilor de soare a continuat să crească. Filmele, muzicienii și politicienii care purtau ochelari de soare în public au creat un interes larg din partea consumatorilor și au apărut mai multe alte companii producătoare de ochelari de soare. Știința tehnologiei ochelarilor de soare a continuat, de asemenea, să se dezvolte, pe măsură ce alte caracteristici ale ochelarilor de soare produși în masă au început să se materializeze, inclusiv straturile anti-reflex și anti-ceață, lentilele rezistente la spargere și zgâriere, sau protecția UV.

Industria ochelarilor este și acum în continuă evoluție. Unul dintre cele mai interesante progrese realizate recent în domeniul ochelarilor este utilizarea tehnologiei realității virtuale și augmentate pentru a crea experiențe virtuale de probă. Ca urmare, ochelarii viitorului sunt perfect adaptați pentru a se potrivi fiecărui contur unic al feței unei persoane – o schimbare foarte binevenită pentru cei care fac mișcare cu ochelari.

De asemenea, notabile sunt și progresele în folosirea imprimării 3D în oftalmologie – aceasta permite companiilor producătoare de ochelari să creeze ochelari personalizați rapid și eficient. Companiile din domeniu experimentează și cu ochelari inteligenți care încorporează tehnologii precum GPS și recunoașterea vocală.

Oftalmologia a înregistrat aceste progrese majore în ultimii ani datorită integrării tehnologiilor de ultimă oră, a abordărilor terapeutice noi și a unei mai bune înțelegeri a fiziopatologiei oculare, toate acestea ducând la o transformare remarcabilă a domeniului, deschizând calea pentru diagnostice mai precise, tratamente eficiente și o mai bună îngrijire a pacienților.

Astfel, astăzi, oftalmologii explorează utilizarea extinsă a roboticii, îngrijirea preventivă a cataractei și utilizarea atropinei pentru a întârzia apariția miopiei.

De asemenea, progresele în domeniul profilului genetic, al biomarkerilor și al inteligenței artificiale vor permite diagnosticarea precisă, identificarea pacienților cu risc de a suferi de diverse afecțiuni oculare și intervenția timpurie. Strategiile de tratament vor fi personalizate în funcție de factorii genetici, stilul de viață și răspunsul la terapii.

În plus, medicina regenerativă și terapia genică vor oferi abordări inovatoare pentru repararea și refacerea țesuturilor oculare deteriorate. Prin îngrijirea oculară personalizată, oftalmologia va oferi tratamente optimizate, rezultate îmbunătățite și o satisfacție sporită pacienților.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

Istoria oftalmologiei episodul 2: Istoria ochelarilor

Timp aproximativ de lectură: 8 minute

Arhive

Recomandări

Link-uri utile