Ziua Mondială a Inimii: 29 septembrie 2024

Timp aproximativ de lectură: 11 minute

În anul 2000, Ziua Mondială a Inimii a fost stabilită de World Heart Federation în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Motivul a fost acela de a crea o zi care să sensibilizeze și să mobilizeze acțiunea internațională împotriva bolilor cardiovasculare. Iar din 2011, Ziua Mondială a Inimii a devenit un eveniment anual.

Motivul este unul evident, de vreme ce bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial, provocând aproximativ 17,9 milioane de decese în fiecare an.

Când ne referim la bolile cardiovasculare vorbim de fapt despre un grup de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge care includ boala coronariană, boala cerebro-vasculară, boala reumatică a inimii și alte afecțiuni. Mai mult de patru din cinci decese cauzate de BCV se datorează atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, iar o treime din aceste decese apar prematur la persoanele sub 70 de ani.

Iată de ce merită să combatem miturile care există pe această temă începând cu cel privind vârsta la care pot apărea.

1. Tinerii nu trebuie să își facă griji cu privire la bolile de inimă

Este adevărat că este mai probabil ca bolile de inimă să afecteze persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, dar 4-10% dintre atacurile de cord apar la persoanele cu vârsta sub 45 de ani, în principal la bărbați. În plus, modul în care ne trăim viața ca copii, adolescenți și adulți este cel care pune bazele sănătății inimii pe măsură ce îmbătrânim.

De exemplu, o alimentație bogată în grăsimi trans și saturate sau fumatul cresc încet riscul de boli de inimă pe măsură ce îmbătrânim. Modificările aduse stilului de viață la începutul vieții pun bazele unei inimi mai sănătoase la sfârșitul vieții.

2. Oamenii ar trebui să evite exercițiile fizice dacă au boli de inimă

Acesta este un mit. Exercițiile fizice ajută la întărirea mușchiului cardiac și la îmbunătățirea fluxului sanguin în corp.

În august 2020, Societatea Europeană de Cardiologie a publicat orientări privind exercițiile fizice la pacienții cu boli cardiovasculare. Prof. Sanjay Sharma, care a fost implicat în crearea ghidurilor, explică: „Riscul ca exercițiul fizic să declanșeze un stop cardiac sau un atac de cord este extrem de scăzut”. Cu toate acestea, el adaugă și o notă de precauție: „Persoanele care sunt complet inactive și cele cu afecțiuni cardiace avansate ar trebui să își consulte medicul înainte de a se apuca de sport.”

3. Iau medicamente care reduc colesterolul, așa că pot mânca orice îmi place

Unele medicamente, cum ar fi statinele, reduc nivelul de colesterol din sânge. Totuși, acest lucru nu înseamnă că o persoană care ia statine poate consuma cu abandon alimente care conțin grăsimi saturate.

Colesterolul este fie consumat prin alimente, fie produs în ficat. Statinele blochează o enzimă din ficat care este necesară pentru producerea colesterolului, reducând nivelul general al colesterolului din sânge. Totuși, acest lucru înseamnă că colesterolul ingerat poate ajunge în continuare în sânge.

Așadar, statinele pot doar să anuleze efectele adverse ale unei diete proaste, dar o dietă proastă va crește riscul altor factori de risc independenți pentru bolile de inimă, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea și diabetul.

4. Bolile de inimă sunt moștenite în familia mea, așa că nu pot face nimic pentru a le opri

Dacă membrii apropiați ai familiei s-au confruntat cu boli de inimă, ar putea însemna că aveți un risc crescut. Cu toate acestea, nu este cert acest lucru, și există o serie de modalități de a reduce riscul, chiar și pentru persoanele cu o susceptibilitate genetică.

Acestea includ o dietă sănătoasă, oprirea fumatului, gestionarea tensiunii arteriale și exerciții fizice regulate.

De asemenea, este demn de remarcat faptul că, dacă bolile de inimă se întâlnesc în familie, este posibil să nu fie un semn de susceptibilitate genetică. Familiile tind să împărtășească factorii stilului de viață, cum ar fi dieta și obiceiurile de exerciții fizice, ambele putând avea un impact asupra riscului de boli de inimă.

5. Vitaminele pot preveni bolile de inimă

Deși este puțin probabil ca majoritatea vitaminelor, luate în dozele recomandate, să fie rele pentru sănătatea inimii, nu există dovezi că administrarea vreunui supliment de vitamine poate reduce riscul de boli de inimă. Și, cu siguranță, acestea nu pot înlocui o dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate.

De exemplu, o revizuire sistematică și o meta-analiză au căutat asocieri între suplimentele multivitaminice și minerale și o serie de rezultate cardiovasculare, inclusiv boli coronariene și accident vascular cerebral. Analiza¹, publicată în 2018, a folosit date din 18 studii existente, inclusiv 2.019.862 de participanți.

Autorii au concluzionat că „suplimentarea cu multivitamine și minerale nu îmbunătățește rezultatele cardiovasculare în populația generală”.

Potrivit Victoriei Taylor, responsabil cu nutriția la British Heart Foundation: „Nu există soluții minune când vine vorba de nutriție – suplimentele nu înlocuiesc alimentele sănătoase. S-ar putea să vi se prescrie un supliment de vitamine sau minerale de către un profesionist din domeniul sănătății din alte motive, dar nu recomandăm oamenilor să ia multivitamine pentru a ajuta la prevenirea bolilor cardiace și circulatorii.”

6. Am fumat ani de zile, la ce ajută să mă opresc acum

Acesta este un mit. Fumatul tutunului este o cauză majoră a bolilor de inimă. De îndată ce o persoană se oprește din fumat, încep beneficiile pentru sănătate. Institutul Național asupra Îmbătrânirii scrie: „Nu contează câți ani aveți sau de cât timp fumați, renunțarea la fumat în orice moment vă îmbunătățește sănătatea. Atunci când renunțați la fumat, este probabil să adăugați ani la viața dumneavoastră, să respirați mai ușor, să aveți mai multă energie și să economisiți bani”. Ei explică, de asemenea, că veți reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral și veți avea o circulație mai bună.

7. Bolile de inimă afectează în special bărbații

Acesta este un mit, deoarece bolile de inimă sunt principala cauză de deces atât la bărbați, cât și la femei. În 2017, în SUA, 24,2% din bărbați și 21,8% din femei au murit din cauza bolilor de inimă.

Când se adaugă accidentele vasculare cerebrale, care au factori de risc similari, cifrele sunt și mai asemănătoare între bărbați și femei: 28,7% bărbați și 28% femei au murit de boli de inimă sau accident vascular cerebral.

Este o concepție greșită comună că numai bărbații sunt afectați de boli de inimă. Este adevărat că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare la o vârstă mai înaintată decât femeile și prezintă un risc mai mare de boli coronariene. Cu toate acestea, femeile au un risc mai mare de accident vascular cerebral. O lucrare² explică: „Deși incidența bolilor cardiovasculare la femei este de obicei mai mică decât la bărbați, femeile au o mortalitate mai mare și un prognostic mai prost după evenimente cardiovasculare acute”.

8. Stopul cardiac și atacul de cord sunt același lucru

Atacul de cord și stopul cardiac nu sunt același lucru. Un atac de cord este o problemă de circulație. Acesta apare atunci când artera coronară, care transportă sânge oxigenat către mușchii inimii, se blochează.

Un stop cardiac este o „problemă electrică”, în care inima încetează să mai pompeze eficient sânge în corp. Stopurile cardiace sunt adesea cauzate de un atac de cord.

În timpul unui atac de cord, o persoană este probabil să fie conștientă. În timpul unui stop cardiac, aceasta este aproape întotdeauna inconștientă. Ambele sunt o urgență medicală.

9. Tusea în timpul unui atac de cord vă poate salva viața

Potrivit unor surse, tusea viguroasă în timpul unui atac de cord – așa-numita Tuse CPR – vă poate salva viața.

Aceasta este o denaturare pe internet a unei lucrări publicată în urmă cu peste 40 de ani, care a arătat că pacienții care au avut un stop cardiac în timpul arteriografiei în spital și care au tușit la fiecare 1-3 secunde au rămas conștienți timp de încă 39 de secunde.

Nu există însă nicio dovadă că această tehnică funcționează în comunitate pentru atacurile de cord care nu sunt induse de proceduri medicale.

Potrivit lui Christopher Allen, o asistentă medicală senior specializată în cardiologie: „Prioritatea absolută atunci când credeți că dumneavoastră sau altcineva aveți un atac de cord este să apelați serviciile de urgență. În acest fel, puteți fi evaluată și ajutață, iar dumneavoastră veți ajunge la spital cât mai repede posibil. Nu există nicio dovadă medicală care să susțină „resuscitarea prin tuse”.

10. Persoanele cu boli cardiovasculare ar trebui să evite consumul tuturor grăsimilor

O persoană cu boli cardiovasculare ar trebui cu siguranță să-și reducă aportul de grăsimi saturate – care se găsesc în alimente precum unt, biscuiți, slănină și cârnați – și grăsimi parțial hidrogenate și trans, care se găsesc în alimente precum produse de patiserie, pizza congelată și popcorn pentru microunde.

Cu toate acestea, grăsimile nesaturate pot oferi beneficii. De exemplu, există unele dovezi că omega-3, care este o grăsime polinesaturată, ar putea proteja sănătatea inimii.

American Heart Association recomandă „ca toți adulții să mănânce pește (în special pește gras) de cel puțin 2 ori pe săptămână. Peștele este o sursă bună de proteine și este sărac în grăsimi saturate. Peștele, în special speciile grase precum macrou, păstrăv de lac, hering, sardine, ton albacore și somon, furnizează cantități semnificative din cele două tipuri de acizi grași omega-3 care s-au dovedit a fi cardioprotectori, [acidul eicosapentaenoic] și [acidul docosahexaenoic]”.

Ei recomandă, de asemenea, consumul de acizi grași omega-3 derivați din plante. Aceștia pot fi găsiți în tofu și alte forme de boabe de soia; nuci, semințe de in și uleiurile lor; și ulei de canola.

În concluzie, bolile de inimă sunt frecvente, dar nu sunt inevitabile.

Există modificări ale stilului de viață pe care le putem implementa cu toții pentru a reduce riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare, indiferent de vârstă.

Cei mai importanți factori de risc comportamentali ai bolilor de inimă și ai accidentelor vasculare cerebrale sunt alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul de tutun și consumul nociv de alcool. Printre factorii de risc de mediu, poluarea aerului este un factor important.

Efectele factorilor de risc comportamentali se pot manifesta la indivizi prin creșterea tensiunii arteriale, a glicemiei, a lipidelor din sânge, precum și prin exces de greutate și obezitate. Acești „factori de risc intermediari” pot fi măsurați în unitățile de îngrijire primară și indică un risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații.

Și alte câteva noutăți importante despre afecțiunile cardiace, factorii de risc și screeningul necesar:

Cercetătorii de la Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares (CNIC) din Spania au confirmat că hematopoieza clonală este un factor de risc pentru ateroscleroză, cauza care stă la baza majorității bolilor cardiovasculare. Aceste noi informații ar putea conduce în viitor la dezvoltarea unor noi tratamente personalizate pentru pacienți.
Cercetătorii de la Brigham and Women’s Hospital au descoperit că măsurarea a trei markeri biologici diferiți din sânge (proteina C reactivă de înaltă sensibilitate (hsCRP), colesterolul lipoproteic de joasă densitate (LDL-C) – cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău” – și lipoproteina(a) sau Lp(a), pe scurt) poate prezice mai bine riscul unei femei de a suferi un eveniment cardiovascular major în următorii 30 de ani, comparativ cu măsurarea unui singur biomarker (LDL-C).

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

1 Association of Multivitamin and Mineral Supplementation and Risk of Cardiovascular Disease | Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes (ahajournals.org)

2 Gender differences in cardiovascular disease – ScienceDirect