Iarna poate fi o perioadă dificilă pentru cei mai mulți oameni. Zilele mai scurte, nopțile mai lungi și temperaturile mai scăzute pot duce adesea la sentimente de stres și anxietate. Cu toate acestea, gestionarea stresului în timpul iernii nu trebuie să fie o luptă fără succes.
Pentru cei mai mulți dintre noi, iarna poate fi stresantă deoarece lumina redusă a soarelui poate perturba ceasul intern al corpului nostru, ducând la sentimente de depresie și letargie, o afecțiune cunoscută sub numele de tulburare afectivă sezonieră. În plus, vremea rece ne poate face să ne simțim inconfortabil din punct de vedere fizic și forțați să petrecem mai mult timp în interior.
Suprapus peste acest tip de stres care ne afectează pe toți, să nu uităm și că stresul în rândul asistenților medicali este una dintre cele mai subapreciate probleme cu care se confruntă asistenții medicali, deși este una cu impact puternic. Acesta apare în atât de multe aspecte ale vieții profesionale și personale pentru un asistent medical. Solicitările emoționale sunt nelimitate, iar solicitările fizice și oboseala pot fi împovărătoare. De asemenea, stresul etic sau moral al meseriei poate fi mereu prezent în mintea asistenților medicali.
Acest stres afectează adesea sănătatea asistenților medicali și, uneori, chiar rezultatele pacienților și îngrijirea acestora. În plus, diminuează ratele de retenție a asistenților medicali și poate chiar afecta activitatea furnizorilor de asistență medicală.
Iată de ce, mai mult decât în alte momente ale anului, tema stresului profesional suprapus peste cel sezonier merită maximă atenție.
Munca asistentului medical poate reprezenta o carieră incredibil de stresantă. Din momentul în care studenții la programele de formare a asistenților medicali își încep educația și până când se pensionează, unii dintre aceștia se confruntă zilnic cu situații dificile și factori de stres. De fapt, unele studii spun că stresul și epuizarea afectează până la 70% dintre asistenții medicali. Sursele de stres pot fi cazurile pacienților pe care îi au în grijă sau pe care le observă, constrângerile de timp pentru a-și face treaba, conflictele cu conducerea sau colegii de muncă sau sentimentul de lipsă de control în mediul de lucru. Stresul poate duce la oboseală, epuizare și detașare de munca lor, ceea ce poate duce la probleme legate de siguranța pacienților. Prin urmare, gestionarea cu succes a stresului este esențială nu numai pentru bunăstarea asistentului medical, ci și a pacienților.
În aceste condiții, gestionarea eficientă a stresului implică abordarea atât a cauzelor care-l provoacă, cât și a simptomelor.
În consecință, atunci când vorbim despre stresul profesional al asistenților medicali, identificarea cauzei de bază a stresului este primul pas către găsirea unei soluții care poate aduce o ameliorare pe termen lung. Apoi, rezolvarea stresului poate implica atât acțiuni care pot fi rezolvate cu sprijinul angajatorului, cum ar fi rezolvarea conflictelor, cât și acțiuni care sunt în puterea fiecărei persoane, cum ar fi stabilirea unor așteptări realiste. Deși abordarea cauzei principale poate fi inconfortabilă și dificilă, aceasta îi permite persoanei să își recapete controlul asupra vieții sale.
Legat de gestionarea simptomelor, conectarea cu ceilalți este importantă atunci când treceți prin perioade stresante, deoarece împărtășirea sentimentelor poate oferi sprijin emoțional, validare și sfaturi practice și poate preveni epuizarea.
Așadar, vorbiți despre ceea ce vă afectează emoțional. Este ușor pentru asistenții medicali să termine o tură, să ajungă acasă și să vrea să se relaxeze în fața televizorului sau a telefonului. Însă, dacă faceți asta, stresul nu dispare. Evenimentele și situațiile dificile se pot repeta în timp ce asistentul medical încearcă să doarmă, iar când vine tura următoare, stresul este încă prezent. După o tură lungă și stresantă, poate fi de ajutor să vorbești despre asta. Uneori este dificil să vorbiți cu un prieten sau cu soțul ori soția care nu lucrează în domeniul sănătății. Cu toate acestea, chiar și cu aceștia, scopul discuției este de a scoate lucrurile la iveală, nu neapărat de a găsi o soluție. A vorbi despre factorii de stres ajută la recunoașterea acestora – ceea ce, mai târziu, poate ajuta la abordarea și, rezolvarea lor.
Discuția despre factorii de stres ajută, de asemenea, asistentul medical să identifice care sunt problemele reale. De exemplu, un asistent medical poate avea o zi grea pentru că personalul a fost insuficient. Vorbind mai târziu despre acest lucru, el sau ea poate descoperi că nu munca suplimentară este neapărat problema, ci faptul că managerul nu aude îngrijorările asistentului medical cu privire la siguranța pacienților. Pentru a rezolva problema, acesta ar trebui să găsească o soluție să abordeze în mod constructiv nevoia de comunicare dintre personal și conducere.
Apoi, colegii asistenți medicali pot să vorbească în mod constructiv și deschis unii cu alții despre factorii de stres legați de muncă. Practic, o ședință terapeutică de descărcare a stresului este extrem de utilă nu doar pentru a scoate la iveală preocupările, ci și pentru a împărtăși idei cu privire la modul de a îmbunătăți lucrurile. Uneori este util să se organizeze o întâlnire în afara serviciului. Lucrătorii din tura de noapte se pot întâlni pentru micul dejun, iar cei din tura de zi pot lua cina mai târziu. Prin îndepărtarea grupului de sursa de stres din mediu (munca), asistenții medicali pot fi mai sinceri în exprimarea preocupărilor lor și mai capabili să găsească soluții.
Pentru angajator ar putea fi util să aibă în vedere și oferirea de ajutor profesional, cum ar fi terapia, consilierea sau grupurile de sprijin, coordonate de psihologul organizației. Ele oferă un spațiu sigur și confidențial pentru a explora factorii de stres, a dezvolta mecanisme de adaptare și a obține noi perspective.
Nu în ultimul rând, mișcarea și modalitățile de reducere a stresului realizate de fiecare individual, în funcție de hobby-urile pe care le are, pot ajuta reduce adrenalina și cortizolul (care produc stresul) și stimulează hormonii fericirii precum endorfinele sau dopamina.
Probabil că alergatul de colo-colo la serviciu nu este suficient; este util să mergi în altă parte și să faci ceva diferit. Ascultarea muzicii favorite în timpul exercițiilor este extrem de utilă și pentru reducerea stresului. Dacă faceți mișcare înainte sau după serviciu sau în ziua liberă, veți obține beneficii de lungă durată atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală. Concluzia este că trebuie să faceți mișcare pentru a vă menține sistemul imunitar sănătos.
Cu alte cuvinte, chiar dacă stresul este o experiență comună, inclusiv cea sezonieră, nu uitați că prea mult stres poate duce la diverse simptome comportamentale. Identificarea cauzei, adoptarea unor strategii sănătoase de gestionare a lui și căutarea unui sprijin adecvat pot contribui la atenuarea efectelor negative ale stresului. Atunci când stresul este copleșitor sau începe să interfereze cu viața de zi cu zi, apelați la un profesionist din domeniul sănătății emoționale. Acesta este un pas crucial în protejarea bunăstării voastre fizice și mentale.
În plus de această temă de reflecție, vă încurajez să citiți articolele lunii octombrie din revistă și vă trimit, ca de fiecare dată, cele mai bune gânduri.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București