Timp aproximativ de lectură: 10 minute

Aria bolilor aparatului cardiovascular (BCV) cuprinde o serie de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, cum ar fi hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, ateroscleroza, boala arterei periferice și bolile venoase. Ele sunt adesea legate de comorbidități multiple, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială sau dislipidemia, care reprezintă patru dintre cei mai mari 10 factori de risc pentru mortalitatea din toate cauzele la nivel mondial.

Ca atare, BCV sunt principala cauză de deces în țările occidentale, reprezentând aproape 30% din totalul deceselor la nivel mondial.

Incidența în creștere a BCV în ultimii 25 de ani a devenit o prioritate de sănătate publică, în special prevenirea lor (sau a evenimentelor cardiovasculare) prin intervenții asupra stilului de viață.

Iar în acest domeniu, dovezile arată că probabilitatea apariției BCV este asociată cu modele alimentare nesănătoase (de exemplu, aportul excesiv de sodiu și alimente procesate; zaharuri adăugate; grăsimi nesănătoase; aport scăzut de fructe și legume, cereale integrale, fibre, leguminoase, pește și nuci), împreună cu lipsa exercițiului fizic, supraponderalitatea și obezitatea, stresul, consumul de alcool sau obiceiul de a fuma.

Ateroscleroza, de exemplu, este o boală inflamatorie care contribuie la incidența și mortalitatea majoră a bolilor cardiovasculare. Stresul oxidativ și inflamația sistemică sunt modificabile prin alimentație, aportul energetic excesiv și inactivitatea fizică contribuind la secreția de citokine proinflamatorii. Procesele inflamatorii implică zona subendotelială a peretelui arterial, prin acumulare de lipide și macrofage încărcate cu lipide, printre alte tipuri de celule. Dovezile științifice actuale arată că inflamația cronică joacă un rol-cheie în patogeneza bolii coronariene, inclusiv inițierea și progresia plăcii de aterom și a rupturii, precum și post-angioplastia și restenoza. Principalii mediatori ai dezvoltării bolii coronariene  sunt proteina C reactivă (CRP), interleukina (IL)-1, IL-6, IL-8, IL-1β, IL-18, proteina chemoattractantă a monocitelor (MCP)-1 și factorul de necroză tumorală (TNF)-α, printre altele. În plus, acești mediatori sunt considerați biomarkeri potențiali ai inflamației, iar expresia lor poate fi corelată cu severitatea bolii coronariene.

Pe de o parte, există un număr mare de dovezi științifice care au indicat că alimentația ar putea fi cel mai important factor preventiv care previne decesul din cauza bolilor cardiovasculare și ar putea chiar inversa boala cardiacă. Pe de altă parte, dieta pare să joace un rol important și în gestionarea altor factori de risc, cum ar fi excesul de greutate, hipertensiunea, diabetul sau dislipidemia.

Și aceasta deoarece modelele alimentare occidentale, comparativ cu modelele alimentare mai sănătoase (cum ar fi „dieta mediteraneană), conduc la o producție excesivă de citokine proinflamatorii asociată cu o sinteză redusă de citokine antiinflamatorii.

În acest sens, identificarea și clasificarea nutrienților, alimentelor sau modelelor alimentare care pot îmbunătăți prevenirea bolilor cardiovasculare este o prioritate.

Printre acestea, consumul de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semințe și leguminoase este asociat cu o inflamație mai scăzută, în timp ce consumul de carne roșie a fost corelat cu un nivel inflamator mai ridicat. În consecință, aderența sporită la modele alimentare mai sănătoase, caracterizate printr-un aport mai mare de fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale integrale, poate atenua inflamația de grad scăzut, prevenind BCV.

În plus, microbiota a fost legată de sănătatea intestinală, sistemul imunitar, bioactivarea și metabolismul nutrienților, cum ar fi vitaminele B și K și compușii bioactivi. Studii clinice recente sugerează o corelație între trimetilamina N-oxid (TMAO) plasmatică crescută, care este produsă de metabolizarea de către bacteriile intestinale a componentelor dietetice, cum ar fi L-carnitina, betaina și colina, și un risc mai mare de diabet, hipertensiune arterială și ateroscleroză. Prin urmare, a fost bine studiat și faptul că dieta afectează compoziția și activitatea microbiotei intestinale, iar situațiile de disbioză a microbiotei intestinale pot fi implicate în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

În continuare, cauzele și factorii de risc ai aterosclerozei și ai stresului oxidativ nu sunt bine definite. Cu toate acestea, anumite condiții și obiceiuri de sănătate pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei, cum ar fi nivelul ridicat al colesterolului total și nivelul scăzut al colesterolului lipoproteic cu densitate mare (HDL-c), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea și inactivitatea fizică. În plus, modelele dietetice sănătoase și modificările stilului de viață sunt strategii potențiale pentru prevenirea aterosclerozei și a stresului oxidativ.

Dar ce indică studiile că reprezintă modele dietetice sănătoase?

Mai multe studii corelează modelele alimentare sănătoase cu concentrații plasmatice mai scăzute de markeri proinflamatori, în timp ce o dietă de tip occidental (model alimentar bazat pe carne) este asociată cu niveluri mai ridicate al inflamației.

Ansamblul actual de dovezi arată că modelele alimentare sănătoase împărtășesc similarități, cum ar fi un aport ridicat de fibre, antioxidanți, vitamine, minerale, polifenoli, acizi grași mononesaturați și polinesaturați; un aport scăzut de sare, zahăr rafinat, grăsimi saturate și trans; și carbohidrați cu încărcătură glicemică scăzută. Aceasta se traduce printr-un aport ridicat de fructe, legume, leguminoase, pește și fructe de mare, nuci, semințe, cereale integrale, uleiuri vegetale (în principal, ulei de măsline extravirgin) și produse lactate, împreună cu un aport scăzut de produse de patiserie, băuturi răcoritoare și carne roșie și procesată.

Intervențiile dietetice mediteraneene și cele ale dietei DASH ( o dieta al cărei scop principal este reducerea și prevenirea hipertensiunii arteriale) sunt bine studiate pentru rezultatele cardio-vasculare. Ambele modele dietetice pot reduce incidența bolilor cardio-vasculare prin reglarea în jos a inflamației și un control mai bun al greutății corporale, care îmbunătățesc, de asemenea, alți factori de risc și sunt corelate cu un număr mai mic de evenimente clinice.

De exemplu, în aprilie 2024, un studiu de nutriție a ținut prima pagină a ziarelor, subliniind impactul critic al dietei asupra sănătății cardiovasculare. Acesta a fost prezentat la Sesiunea științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie la începutul lunii aprilie 2024 și a fost condus de experți de la Piedmont Athens Regional Hospital din Athens, Georgia, Statele Unite ale Americii.

Studiul a analizat date de la 3.170 de participanți la National Health and Nutrition Examination Survey din Statele Unite, toți fiind adulți cu boli cardiovasculare. El a constatat că 89% dintre aceștia au consumat mai mult decât dublul dozei „ideale” recomandate de American Heart Association, care este de 1 500 miligrame (mg) de sodiu (sare) pe zi. Așadar, consumul de sare este un prim element de monitorizat pentru sănătatea cardio-vasculară.

Apoi, dacă ne referim la legume, ar fi de discutat care dintre acestea sunt cele mai bune pentru sănătatea sistemului circulator. 

În acest sens, cercetătorii implicați într-un alt studiu recent au vrut să vadă cum afectează tensiunea arterială legumele crucifere – precum varza kale, broccoli și conopida –  în comparație cu legumele rădăcinoase și de dovleac.

Cercetătorii au măsurat modul în care legumele crucifere au afectat tensiunea arterială sistolică brahială pe parcursul a 24 de ore – valoarea mai mare a tensiunii arteriale, care se măsoară când mușchii inimii se contractă.

Această cercetare a fost un studiu randomizat, controlat, încrucișat, care a recrutat 18 participanți australieni cu vârste cuprinse între 56 și 72 de ani. În final, cercetătorii au exclus unul dintre cei 18 participanți din analiză, deoarece acesta a refuzat participarea după prima citire a tensiunii arteriale.

Participanții recrutați aveau tensiune arterială ușor sau moderat ridicată, definită ca o tensiune arterială sistolică între 120 și 160 mmHg și o citire diastolică mai mică de 100 mmHg. Tensiunea arterială sistolică medie la momentul inițial a fost considerată ușor crescută la 135,9 mmHg, iar tensiunea arterială diastolică medie a fost de 76,4 mmHg.

Cercetătorii au cerut participanților să completeze un chestionar dietetic pentru a stabili dietele de bază și consumul tipic de legume crucifere. De asemenea, au colectat date privind activitatea fizică și nivelurile de stres.

Participanții au luat parte la două intervenții care au durat două săptămâni, cu o pauză de două săptămâni între intervenții. Pentru una dintre perioadele de intervenție, participanții au primit doza de control, care a constat în patru porții de legume rădăcinoase și de dovleac pe zi.

Pentru cealaltă perioadă de intervenție, participanții au primit intervenția activă, care a constat în patru porții de legume crucifere pe zi. Ei au mâncat legume preparate sub formă de supe la prânz și cină în fiecare zi. Cercetătorii au furnizat participanților prânzul, cina și legumele corespunzătoare. Iar 72% dintre participanți au respectat obligația de a mânca toate supele atribuite.

În general, cercetătorii au constatat că consumul de legume crucifere a contribuit la scăderea tensiunii arteriale sistolice în timpul zilei după intervenția de două săptămâni, dar nu a părut să aibă un impact asupra tensiunii arteriale sistolice nocturne.

Ei au observat, de asemenea, o creștere a tensiunii arteriale diastolice aortice pe timp de noapte la intervenția activă comparativ cu grupul de control între intervenții. În plus, aceștia au raportat o creștere a ritmului cardiac în intervenția activă în raport cu intervenția de control. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că această diferență de frecvență cardiacă observată a fost din cauza scăderii frecvenței cardiace în cazul zonei de control.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că participanții din intervenția activă au înregistrat o scădere semnificativă a nivelului seric de trigliceride comparativ cu grupul de control.

Ambele grupuri au pierdut, de asemenea, în greutate, ceea ce poate fi o componentă importantă a gestionării tensiunii arteriale. Cu toate acestea, deoarece au pierdut cantități similare, pierderea în greutate nu pare să fie motivul diferențelor de tensiune arterială dintre cele două grupuri.

Autorii studiului, au concluzionat: „Am constatat o reducere cu 2,5 mmHg a tensiunii arteriale sistolice ambulatorii de 24 de ore, ceea ce se poate traduce printr-un risc cu aproximativ 5% mai mic de a suferi un eveniment major de boală cardiovasculară, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Legumele crucifere reprezintă de obicei doar o mică parte din totalul legumelor consumate de populația adultă, astfel încât strategiile de creștere a ponderii acestor legume în alimentație vor duce probabil la un impact substanțial asupra reducerii poverii bolilor cardiovasculare„.

Christopher Berg, un cardiolog certificat la MemorialCare Heart and Vascular Institute la Orange Coast Medical Center din Fountain Valley, California, SUA care nu a fost implicat în studiu, a remarcat următoarele cu privire la concluziile studiului: „Acesta este un studiu fascinant, deoarece ilustrează faptul că, doar prin consumul unor cantități mai mari dintr-un aliment natural integral, ar putea fi posibil să facem schimbări semnificative în biologia noastră și să ne îmbunătățim tensiunea arterială. Acest efect se datorează probabil efectelor biologice ale micronutrienților care sunt specifici legumelor crucifere, deoarece supa control avea calorii, macronutrienți și sodiu similare cu cele ale supei de legume crucifere”.

În concluzie, dovezile favorizează consumul de modele dietetice sănătoase, cum ar fi dieta mediteraneană sau dieta DASH, față de alte modele dietetice nesănătoase, cum ar fi dieta occidentală, bazată pe un consum ridicat de sare, zaharuri adăugate și grăsimi saturate și trans.

În ciuda faptului că dovezi puternice arată beneficiile potențiale pentru sănătate pe care o mare cantitate de alimente, nutrienți, compuși bioactivi și antioxidanți alimentari, cum ar fi polifenolii, le pot exercita asupra factorilor de risc cardiovasculari sau direct asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare, este necesar să se efectueze mai multe studii intervenționale cu un număr mai mare de cazuri și o urmărire mai lungă, iar posibilele mecanisme implicate în efectul cardioprotector al dietei, alimentelor, nutrienților sau compușilor bioactivi, trebuie investigate mai mult.

În episodul următor vom continua discuția despre dieta sănătoasă pentru inimă și vom prezenta 8 pași pentru a preveni bolile de inimă.

Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare

1. Nutrition and Cardiovascular Health – PMC (nih.gov), inclusiv sursa foto
2. Heart-healthy diet: 8 steps to prevent heart disease – Mayo Clinic
3. Expert tips on how to make your diet healthy for the heart (medicalnewstoday.com)
4. Hypertension: Veggies like broccoli may help lower blood pressure (medicalnewstoday.com)