Timp aproximativ de lectură: 9 minute
În prezent, eforturile de comunicare a avantajelor clinice ale compoziției laptelui uman în ceea ce privește sănătatea publică iau amploare, utilizând rezultatele cercetărilor realizate de-a lungul timpului.
Conform specialiștilor din domeniu, următoarea etapă va fi axată și pe promovarea agriculturii celulare și a rolului acesteia în producerea unor substitute viabile ale laptelui matern.
În 2019, o companie privată din Statele Unite ale Americii a creat deja un astfel de produs. În anul următor, a anunțat că lucrează la Colostrupedics, o formulă pentru sugari integral umană. Astăzi construiește prima instalație Cellufacturing® pentru lapte. Pe termen lung, obiectivul companiei este de a înlocui laptele de vacă pentru sugari cu laptele uman, până în 2040. Mai multe companii similare lucrează să răspundă acestei provocări, deși nimeni nu poate spune exact când vor fi disponibile produsele lor. Cea mai bună estimare este de trei până la patru ani. Cu toate acestea, investițiile private cresc rapid, precum și interesul cercetătorilor.
Motivul acestui efort concertat este clar: nu a existat niciodată suficient lapte uman în lume pentru a hrăni toți copiii până la vârsta de 6 luni, a declarat Shayne Giuliano, CEO al companiei din Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, care a adus acest produs pe piață,.
Astfel, studiile arată că, în prezent, aproape doi din trei sugari nu sunt alăptați exclusiv timp de 6 luni, cât este recomandat de către specialiști. La nivel mondial, trei din cinci bebeluși nu sunt alăptați la prima oră de viață. Această realitate are diverse cauze, precum o afecțiune medicală sau medicamentele pe care le iau mamele. Malnutriția mamei poate fi, de asemenea, un factor. Sau un bebeluș poate fi alergic la lapte. De asemenea, părinții adoptivi nu își pot alăpta copiii adoptați. Și nici bărbații, rudele sau prietenii, în cazul în care sunt singurii care au grijă de un copil, în absența mamei biologice, nu pot alăpta bebelușii.
Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite ale Americii, hrănirea unui copil mai mic de 12 luni cu lapte de vacă îl poate expune riscului de sângerare intestinală. De asemenea, acest lapte are prea multe proteine și minerale pentru ca rinichii bebelușilor să le poată gestiona și nu are cantitatea potrivită de nutrienți de care bebelușii au nevoie.
În acest context, laptele formulă (laptele praf pentru sugari) vine imediat în minte ca o opțiune alternativă la laptele matern uman. În 1865, când Justus von Liebig a dezvoltat, brevetat și comercializat acest aliment pentru sugari – mai întâi sub formă lichidă și apoi sub formă de pudră pentru o mai bună conservare – femeile au fost în sfârșit „eliberate” de alăptare, pe care mulți din lumea dezvoltată o considerau la acea vreme „necivilizată și ceva ce făceau țăranii din țările sărace”.
„Formula” lui Liebig, compusă din lapte de vacă, făină de grâu și malț și bicarbonat de potasiu, a fost considerată alimentul perfect pentru sugari, potrivit unui articol despre istoria alimentației sugarilor din The Journal of Perinatal Education.
Acum părinții au la dispoziție o gamă largă de formule din care să aleagă. Dar niciuna dintre aceste formule nu este la fel de sănătoasă ca laptele uman, potrivit multor experți, dar sunt totuși surse importante de nutrienți pentru copiii care nu au acces la laptele uman și chiar au salvat viețile bebelușilor atunci când nu era disponibil lapte uman.
Cei care sunt implicați în acest proiect de producere în laborator a unui substitut de lapte uman cred că va fi mai sănătos decât acest lapte formulă convențional și, prin urmare, mai bun pentru sugari. „Opțiunea laptelui uman este acum posibilă. Spre deosebire de carne și lapte de vacă, pe care le puteți cumpăra din magazine și restaurante, laptele uman nu a fost niciodată disponibil pe scară largă. Cu toate acestea, laptele uman este cel mai important și mai puțin accesibil aliment de pe pământ.”
Laptele produs prin agricultură celulară, precum BIOMILQ, nu va fi bio-identic cu laptele matern, iar fondatorii spun că nu sunt siguri că poate fi. De exemplu, laptele BIOMILQ nu va conține imunoglobuline, proteine care sunt produse de sistemul imunitar al unei persoane după expunerea la un antigen – ceva nociv pentru organism care provoacă un răspuns imunitar. Imunoglobulinele luptă împotriva germenilor, bolilor și afecțiunilor. Acestea circulă în tot corpul și pot fi găsite în sânge, transpirație, salivă și lapte matern. Cu toate acestea, biologul celular Leila Strickland, împreună cu CEO-ul Michelle Egger, un om de știință din domeniul alimentar, fondatorii companiei BIOMILQ, au declarat pentru revista Food Navigator că laptele pe care îl produc conține întregul complement de oligozaharide din laptele uman, care oferă beneficii pentru sănătate, pentru sugari, precum și alți bioactivi care vor sprijini dezvoltarea imunitară, populația de microbi, maturarea intestinală și dezvoltarea creierului în moduri în care formula pentru sugari pe bază de lapte de vacă nu poate.
Leila Strickland a subliniat că laptele pe care îl produc nu este conceput ca un înlocuitor al alăptării, dar că oferă o opțiune mai bună decât laptele de vacă pentru cazurile, circa patru cincimi dintre femeile care nasc, în care mamele încep să-și hrănească copiii cu lapte praf înainte de perioada de șase luni recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de alte organizații din domeniul sănătății.
Argumentul principal pe care îl aduc producătorii acestui lapte substitut este că are profiluri de macronutrienți care corespund îndeaproape tipurilor și proporțiilor așteptate de proteine, carbohidrați complecși, acizi grași și alte lipide bioactive despre care se știe că sunt prezente din abundență în laptele matern. Oamenii de știință care lucrează la acest proiect sunt de acord și că, în prezent, costul este un obstacol major, mai ales că doresc ca formula de lapte uman să aibă prețuri accesibile. Ca atare, aceștia elaborează strategii pentru a reduce costurile, astfel încât acest lapte substitut să nu fie mai scump decât laptele formulă.
Este important de reiterat că alăptarea la sân de către mamă, dacă nu există situații speciale, rămâne practica numărul 1 de hrănire a bebelușilor, cel puțin până la 6 luni, recomandată în unanimitate de comunitatea medicală. În acest scop, în 1981, Adunarea Mondială a Sănătății sub egida OMS a adoptat Codul internațional de comercializare a produselor substitute ale laptelui matern ca pe un set de recomandări pentru reglementarea comercializării produselor substitute ale laptelui matern, a biberoanelor și a tetinelor.
Lucrătorii din sistemele de sănătate joacă un rol vital în educarea mamelor și a altor îngrijitori cu privire la alimentația sugarilor și a copiilor mici. De asemenea, este responsabilitatea lor morală, juridică și profesională să protejeze, să promoveze și să sprijine alimentația optimă.
Documentul publicat de OMS cu întrebări frecvente legate de Codul internațional de comercializare a produselor substitute ale laptelui matern urmărește să ofere lucrătorilor din domeniul sănătății informații cu privire la rolurile și responsabilitățile lor specifice în protejarea practicilor de alăptare împotriva promovării necorespunzătoare a produselor substitute ale laptelui matern de către companiile producătoare de alimente pentru copii.
Codul se adresează guvernelor, lucrătorilor din domeniul sănătății, companiilor producătoare de alimente pentru copii și tuturor celor care au responsabilitatea de a proteja, promova și sprijini alăptarea. O parte din munca lucrătorilor din domeniul sănătății constă în informarea și educarea mamelor și a altor îngrijitori cu privire la alimentația adecvată și optimă a sugarilor și copiilor mici. Și aceasta deoarece mamele ar trebui să fie sprijinite să ia decizii informate și imparțiale, libere de orice influențe comerciale.
Codul rămâne la fel de relevant și important ca atunci când a fost adoptat în 1981, dacă nu chiar mai mult, având în vedere aceste noi produse bazate pe agricultura celulară. Adunarea Mondială a Sănătății a reiterat importanța codului de mai multe ore în ultimii 40 de ani, uneori clarificându-l și completându-l prin rezoluții ulterioare. Recent, în 2018, Adunarea a îndemnat țările să continue punerea în aplicare a Codului, mai actual ca niciodată, având în vedere că vânzarea de substituenți ai laptelui matern continuă să crească în întreaga lume, ceea ce poate afecta eforturile de protejare, promovare și susținere a alăptării, cu impact, pe mai departe, asupra sănătății publice.
Mirela Mustață, Redactor executiv
Surse de documentare:
- https://www.economist.com/science-and-technology/2024/09/11/breast-milks-benefits-are-not-limited-to-babies – The Economist, Science & technology September 14th 2024
- https://www.cdc.gov/breastfeeding/features/breastfeeding-benefits.html
- https://www.nhs.uk/conditions/baby/breastfeeding-and-bottle-feeding/breastfeeding/benefits/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK52687/
- https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/breastfeeding
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37023738/
- https://www.foodsafetynews.com/2022/05/human-milk-the-next-challenge-for-cellular-ag/
- https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/332170/9789240005990-eng.pdf
- Sursa foto: www.who.int