Timp aproximativ de lectură: 10 minute
Tuberculoza nu este o boală nouă. Deși nu a fost identificată și denumită până la mijlocul anilor 1800, rămășițele oamenilor preistorici de la 4000 î.e.n prezintă dovezi ale acesteia.
Tuberculoza este cauzată cel mai frecvent de o bacterie, Mycobacterium tuberculosis, și afectează cel mai adesea plămânii persoanelor infectate. Există două stadii ale tuberculozei – latentă și activă. Majoritatea infecțiilor nu au simptome și sunt considerate latente.
Ați putea afla că aveți o infecție latentă dacă testul cutanat cu tuberculină se dovedește pozitiv. Dacă acesta este cazul, medicul vă poate monitoriza starea și vă va prescrie medicamente, dacă este necesar. Doar aproximativ 10% din cazurile latente evoluează spre tuberculoză activă.
Dacă acest lucru se întâmplă și nu este tratată, aceasta ucide jumătate dintre persoanele care ajung în acest stadiu.
Simptomele tuberculozei active includ tuse cronică cu spută (mucoasă) cu sânge, febră, transpirații nocturne și scădere în greutate.
Este important de știut că numai persoanele cu tuberculoză activă pot transmite boala altora. Așadar, boala se transmite atunci când persoanele care au tuberculoză activă petrec perioade lungi de timp cu o persoană care nu are.
Acestea sunt câteva informații elementare pe care fiecare persoană adultă ar trebui să le cunoască și să acționeze pentru a se proteja și a-i proteja pe cei din jur, pentru a fi protejați de o boală care conduce topul bolilor infecțioase mortale.
Dacă ne uităm la cifre, în 2023, aproximativ 8,2 milioane de persoane au fost nou diagnosticate, ceea ce înseamnă că au putut avea acces la un tratament adecvat – cel mai mare număr înregistrat de când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a început monitorizarea globală a tuberculozei în 1995 -în creștere față de 7,5 milioane raportate în 2022.
Datele arată deci că eradicarea tuberculozei este încă un obiectiv îndepărtat, deoarece lupta împotriva bolii se confruntă cu provocări persistente, cum ar fi subfinanțarea semnificativă a serviciilor de prevenție, identificare și tratare a ei.
În timp ce numărul de decese legate de această boală a scăzut la 1,25 milioane în 2023, de la 1,32 milioane în 2022, numărul total de persoane care se îmbolnăvesc a crescut. Boala este încă prezentă în fiecare țară, dar anumite regiuni, precum India, Asia Centrală și Africa de Sud, suportă o povară deosebit de mare.
Practic, obiectivele globale de reducere a poverii bolii nu sunt pe calea cea bună și sunt necesare progrese considerabile pentru a atinge alte obiective stabilite pentru 2027. Principala provocare vine din țările cu venituri mici și medii, care suportă 98% din povara bolii, și care s-au confruntat cu o lipsă semnificativă de fonduri.
Îngrijorător este și faptul că România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei dintre țările UE, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice și tuberculozei înalt rezistente (TB XDR), precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza multi-drog rezistentă (MDR-TB).
Iar forma multidrog-rezistentă a bolii devine o importantă criză de sănătate publică, a declarat OMS.
Practic, dacătuberculoza este boala infecțioasă cea mai ucigașă din lume, tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR-TB) reprezintă o amenințare deosebită la adresa sănătății globale.
Un studiu condus de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Tropicală (Swiss TPH) arată că rezistența la noua schemă de tratament MDR-TB recomandată recent de Organizația Mondială a Sănătății se răspândește deja între pacienți. Constatările, publicate în New England Journal of Medicine, subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți supravegherea și controlul infecțiilor pentru a contracara creșterea rezistenței antimicrobiene.
Regimul tradițional de tratament pentru MDR-TB este îndelungat, costisitor și vine cu evenimente adverse severe. În 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat o nouă schemă de tratament de 6 luni – BPaL(M) – pe baza dovezilor privind siguranța și eficacitatea sa îmbunătățită din numeroase studii clinice, inclusiv TB-PRACTECAL.
„Deși acest nou regim reprezintă o schimbare radicală pentru pacienții care suferă de TB-MDR, știam că va fi dificil să fim mai deștepți decât Mycobacterium tuberculosis, bacteria care cauzează TB„, a declarat Sébastien Gagneux, șeful Departamentului de Parazitologie Medicală și Biologie a Infecțiilor de la Swiss TPH și autorul principal al studiului. „Prin urmare, a fost esențial să studiem modul în care bacteriile TB vor reacționa la implementarea globală a acestui nou regim.„
Un studiu condus de Swiss TPH în colaborare cu Centrul Național pentru Tuberculoză și Boli Pulmonare din Tbilisi, Georgia, publicat în New England Journal of Medicine, a examinat în detaliu dacă rezistența la medicamentele din noul regim a apărut deja de la introducerea acestuia și dacă această rezistență se transmite între pacienți.
Peste un sfert din tulpinile rezistente rezultă din transmiterea între pacienți
Cercetătorii au analizat genomul a aproape 90 000 de tulpini de M. tuberculosis din Georgia și din multe alte țări din întreaga lume. Ei au identificat un total de 514 tulpini care erau rezistente la medicamentele împotriva tuberculozei, inclusiv la vechile și noile scheme de tratament. Aceste tulpini foarte rezistente la medicamente au fost găsite în 27 de țări de pe patru continente.
În mod alarmant, 28% dintre aceste tulpini au fost transmise direct de la un pacient la altul. „Aveam deja dovezi anecdotice ale apariției rezistenței la noul regim, dar nu știam în ce măsură transmiterea era responsabilă de răspândirea acestor tulpini foarte rezistente la medicamente„, a declarat Galo A. Goig, colaborator postdoctoral la Swiss TPH și primul autor al studiului.
„Vestea bună este că numărul total al acestor cazuri este încă scăzut. Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că mai mult de un sfert din aceste cazuri foarte rezistente la medicamente sunt cauzate de transmiterea de la pacient la pacient, la numai doi ani după ce OMS a aprobat noul regim„, a adăugat Goig.
Apel pentru o mai bună supraveghere, control al infecțiilor și combaterea rezistenței antimicrobiene
Aceste constatări au implicații importante pentru politica și intervențiile de sănătate publică. „Dezvoltarea acestor medicamente noi a durat mulți ani, iar pentru a preveni apariția rezistenței la medicamente, este esențial să se combine implementarea acestor noi regimuri cu sisteme robuste de diagnosticare și supraveghere„, a declarat Chloé Loiseau, colaborator postdoctoral la Swiss TPH și coautor al lucrării.
Autorii subliniază necesitatea unor instrumente de diagnostic îmbunătățite, a unui control mai bun al infecțiilor și a unor sisteme robuste de supraveghere pentru a limita răspândirea acestor tulpini foarte rezistente la medicamente și pentru a proteja eficacitatea noului regim de tratament.
Deși există deja noi medicamente împotriva tuberculozei în curs de dezvoltare, experții se tem că M. tuberculosis va continua să găsească modalități de a se sustrage noilor medicamente. „Exemplul acestor tulpini de tuberculoză foarte rezistente la medicamente ilustrează și mai mult faptul că rezistența antimicrobiană este una dintre cele mai critice amenințări la adresa sănătății globale în prezent„, a declarat Gagneux. „Trebuie să câștigăm avans în această cursă constantă între dezvoltarea medicamentelor și rezistența bacteriană și să luăm măsuri în mod activ pentru a preveni o „eră post-antibiotice” pentru TB și alte boli.„
Totuși apar și vești bune…
Un studiu condus de Universitatea din Otago din Noua Zeelandă a descoperit puncte slabe extrem de vulnerabile în tuberculoza Mycobacterium rezistentă la medicamente, oferind o nouă modalitate de a o ucide.
În studiul publicat în Nature Communications, cercetătorii au dezvoltat o platformă genetică pentru a identifica căile biologice ale unei tulpini de Mycobacterium tuberculosis rezistente la medicamente care sunt foarte sensibile la inhibare.
Autorul principal, Dr. Matthew McNeil, de la Departamentul de microbiologie și imunologie din Otago, spune că tehnologia le-a permis să găsească punctul slab al agentului patogen sau „călcâiul lui Ahile”.
„Am reușit apoi să identificăm medicamente care vizează aceste puncte slabe și care pot distruge rapid aceste tulpini rezistente la medicamente…În timp ce activitatea noastră se concentrează în special pe Mycobacterium tuberculosis – principala cauză globală a morbidității datorată bolilor infecțioase, această tehnologie poate fi aplicată altor agenți patogeni rezistenți la medicamente„, spune el.
Dr. McNeil descrie acești agenți patogeni drept o „problemă majoră de sănătate publică” deoarece: „Există adesea opțiuni limitate de tratament pentru persoanele infectate cu agenți patogeni rezistenți la medicamente și există o amenințare foarte reală că aceștia ar putea afecta succesul multor proceduri medicale standard.”
El consideră că sunt necesare dezvoltări noi, precum cele din acest studiu, pentru a le aborda.
„Sunt necesare noi strategii de tratament care nu numai că pot omorî rapid acești agenți patogeni, ci și pot preveni apariția lor în primul rând. Infecțiile rezistente la medicamente sunt înspăimântătoare, dar dacă ne gândim altfel când vine vorba de conceperea de noi medicamente, există modalități prin care putem găsi soluții concrete pentru a stopa această problemă.„
În concluzie….există două domenii asupra cărora ar trebui să ne concentrăm: tratamentul și prevenirea.
Evident, tratamentul este important pentru a ajuta la vindecarea persoanelor care sunt bolnave de tuberculoză. Cu toate acestea, tratamentul este lung, dificil și, cum am văzut, nu întotdeauna foarte eficient.
Așadar, deși tratamentul este important, cheia pentru a opri apariția unei epidemii este prevenirea. Aceasta ar trebui să includă o mai bună depistare a persoanelor cu risc ridicat și creșterea numărului de persoane vaccinate.
Trebuie să ne amintim că tuberculoza nu are granițe. Nu contează dacă ești bogat sau sărac, educat sau mai puțin educat, ne afectează pe toți la fel. Trebuie să avem o modalitate mai bună de a trata și de a preveni răspândirea tuberculozei, deoarece, în caz contrar, numărul și gravitatea cazurilor de tuberculoză nu vor face decât ca situația să se agraveze.
Mirela Mustață, Redactor executiv
Surse de documentare:
