Timp aproximativ de lectură: 5 minute

La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență, iar la fiecare 3 secunde o nouă persoană este diagnosticată cu demență.

Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în 2050.

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin faptul că ele sunt cele care oferă sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, fiind cele care alocă70% din timpul destinat îngrijirilor acestor persoane.

Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Dacă ne uităm la Europa, până în final de an 2025, 9,1 milioane de persoane vor fi afectate de demență, iar până în 2050, se estimează că acest număr va ajunge la 14,3 milioane.

În Statele Unite ale Americii (SUA), demența afectează unul din șapte americani, în timp ce la fiecare patru minute, o persoană din moare din cauza unui accident vascular cerebral.

Cu toate acestea, cel puțin 60 % din accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin schimbarea comportamentelor, a obiceiurilor și a altor factori de risc care contribuie la accidentul vascular cerebral.

„Întrebarea pe care o primesc tot timpul este: „Ce pot face pentru a avea grijă de creierul meu, astfel încât să nu ajung așa?””, spune Dr. Jonathan Rosand, profesor de neurologie la Harvard Medical School din SUA.

De aceea, el a colaborat cu pacienții și colegii de la Centrul McCance pentru sănătatea creierului de la Massachusetts General Hospital din SUA pentru a crea scorul McCance pentru îngrijirea creierului.

Într-un studiu publicat la 27 august 2024, în revista medicală Neurology, Dr. Rosand și colegii săi au constatat că un scor McCance mai mare a fost asociat cu o sănătate cerebrală îmbunătățită. Studiul a implicat mai mult de 34.000 de adulți de vârstă mijlocie fără antecedente de accident vascular cerebral sau demență care au efectuat scanări RMN ale creierului. Scanările pot dezvălui dovezi de deteriorare a vaselor mici – în special leziuni în substanța albă a creierului, care constă în fascicule de fibre nervoase care conectează celulele creierului.

Măsurarea sănătății creierului prin intermediul unui scor specific (denumit Brain Care) acoperă 12 criterii din câteva domenii – fiziologie, anatomie, stil de viață și sănătate social-emoțională.

Scorul McCance / Brain Care de sănătate a creierului a fost conceput ca un instrument simplu pentru a încuraja oamenii să identifice și să modifice factorii care îi expun riscului de a suferi de tulburări cerebrale comune, legate în principal de vârstă, dar nu numai.

Testul de determinare a scorului include opțiuni cu alegere multiplă pentru:

• 4 componente fizice: tensiunea arterială, glicemia, colesterolul și indicele de masă corporală.
• 5 componente ale stilului de viață: nutriție, consumul de alcool, fumat, activități fizice și somn.
• 3 componente social-emoționale: gestionarea stresului, relațiile sociale și găsirea unui sens al vieții. Știința modernă a demonstrat că acești factori influențează sănătatea noastră fizică.

Fiecărui răspuns i se atribuie o valoare în puncte, iar acestea sunt adăugate apoi pentru a determina scorul Brain Care, 21 fiind cel mai mare total posibil.

Jasmin Dao, MD, PhD, neurolog pediatru și pentru adulți la Miller Children’s & Women’s Hospital Long Beach și MemorialCare Long Beach, California, a subliniat câțiva factori cărora oamenii ar trebui să le acorde o atenție sporită.  Astfel, acesta a declarat pentru revista Medical News Today că somnul, exercițiile fizice, limitarea expunerii negative (în special limitarea consumului de alcool sau renunțarea la fumat) și dieta sunt deosebit de importante.

În același timp, Vernon Williams, MD, neurolog sportiv și director fondator al Centrului de Neurologie Sportivă și Medicina Durerii la Institutul Cedars-Sinai Kerlan-Jobe din Los Angeles, care, de asemenea, nu a fost implicat în cercetare, a preferat să se concentreze pe somn, exerciții fizice, sănătate mintală și nutriție / dietă. „Aceste domenii reprezintă ceea ce eu numesc „low hanging fruit”(n.r.“fructe care se pot culege ușor”). Se pot obține beneficii spectaculoase dacă se acordă atenție acestor lucruri, adesea la un cost scăzut sau chiar cu niciun cost”, a declarat Williams pentru revista Medical News Today.

În ceea ce privește somnul, exercițiile fizice și sănătatea mintală, Dao și Williams au subliniat și importanța consecvenței. „În fiecare caz, consecvența este esențială. Angajamentul de a proteja în mod constant timpul de somn, de a face exerciții fizice și de sănătate mintală este excelent pentru creier”, a declarat medicul Vernon Williams.

Medicul Jasmin Dao și-a grupat sfaturile sub trei principii principale: „Faceți exerciții în mod regulat, [asigurați-vă că aveți] un somn sănătos în mod regulat, [și acordați atenție] sănătății dvs. mentale.”

”Activitatea fizică regulată vă poate stimula memoria, starea de spirit și abilitățile cognitive.  De asemenea, exercițiile fizice pot îmbunătăți calitatea somnului și pot reduce stresul, sentimentele de tristețe și anxietatea”, a spus ea.

 „Dormiți bine în fiecare noapte. Un somn sănătos îmbunătățește abilitățile cognitive, cum ar fi atenția, memoria, raționamentul și rezolvarea problemelor. O bună igienă a somnului poate îmbunătăți, de asemenea, sănătatea mintală și bunăstarea psihologică. Anxietatea și depresia pot avea [de asemenea] un impact semnificativ asupra sănătății creierului. Este important să vă protejați spațiul mental pentru a reduce riscul de demență, a ajuta la procesarea memoriei și a îmbunătăți funcționarea cognitivă”, a adăugat ea. „Încercați să controlați ora de culcare și începeți să vă relaxați cu 30-60 de minute înainte. Evitați sfârșitul de săptămână târziu în noapte și dimineața devreme în timpul săptămânii. Fiți consecvent și protejați-vă timpul de somn. Calitatea este la fel de importantă ca și durata.”

„Timpul excesiv petrecut pe ecran în rândul tinerilor adulți poate crește riscul de demență, accident vascular cerebral sau de boală Parkinson. De asemenea, poate duce la neurodegenerare timpurie. Lumina emisă de ecrane poate afecta și somnul, perturbând eliberarea melatoninei și ritmul circadian al organismului. Renunțarea la folosirea excesivă a telefoanelor mobile, aparate TV sau calculatoare poate permite, de asemenea, mai mult timp pentru activități care îmbunătățesc sănătatea creierului, cum ar fi exercițiile fizice regulate, socializarea cu prietenii, petrecerea timpului afară și îmbunătățirea calității somnului”, a mai spus Dr. Jasmin Dao.

„Meditația sau exercițiile de respirație intenționate timp de 8-10 minute de 1-2 ori pe zi pot face minuni pentru stres, anxietate și dispoziție. De asemenea, exercițiile fizice pot îmbunătăți semnificativ starea de spirit. Din nou, consecvența este mai importantă. 10 minute de 5 ori pe săptămână este mai bine decât o oră în weekend” a subliniat în paralel Dr. Vernon Williams „Nu este niciodată prea târziu să lucrați pentru sănătatea creierului. Creierul va răspunde la obiceiurile bune și la eforturile de a îmbunătăți calitatea vieții. Dacă doriți să vă protejați și să vă îmbunătățiți calitatea vieții, includeți creierul în comportamentele și obiectivele dumneavoastră de sănătate”, a mai spus el.

Aceeași concluzie că nu e niciodată prea târziu să adoptăm obiceiuri sănătoase este subliniată și de Dr. Rosand , autorul principal al cercetării Brain Care Score, instrument dezvoltat cu o echipa de cercetători de la Massachusetts General Hospital: „Constatările studiului susțin dovezile anterioare care arată că nu este niciodată prea târziu să vă creșteți Brain Care Score”, spune acesta. ”În timp ce impactul poate fi mai mare atunci când sunteți mai tânăr, acesta este totuși substanțial atunci când sunteți mai în vârstă. Iar dacă ați suferit deja un accident vascular cerebral sau aveți un declin cognitiv timpuriu, creșterea scorului este de natură să vă reducă riscul unui alt accident vascular cerebral și ar putea chiar să încetinească ritmul declinului cognitiv.”

Creșterea conștientizării cu privire la aceste afecțiuni și la soluțiile care se pot transforma în obiceiuri sănătoase va determina din ce în ce mai mulți oameni să caute informații, sfaturi și sprijin. Iată de ce aceste informații pot fi utile și benefice tuturor celor care se preocupă de sănătate și calitatea vieții lor.

Mirela Mustață, Redactor executiv

Surse de documentare:

1. https://www.health.harvard.edu/ What’s your brain care score? din 23.02.2025
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-to-improve-brain-health-12-questions-to-ask-doctor
3. https://insp.gov.ro/2024/09/21/21-septembrie-2024-ziua-internationala-de-lupta-impotriva-maladiei-alzheimer/
4. Sursa foto: https://www.health.harvard.edu/