Îmbătrânirea este un process normal de modificări fizice în timp – se poate îmbătrâni pasiv, fără a se da o mare atenție procesului, sau activ, făcându-se conștient anumite alegeri și având mare grijă de propriul corp și de propria minte. Nu este niciodată prea târziu sau prea devreme să alegem calea unei îmbătrâniri sănătoase. La persoanele sănătoase și pline de viață, o îngrijire adecvată poate încetini sau preveni apariția multora din problemele legate de vârstă.
La persoanele cu boli cronice, la cele cu dizabilități sau la cele care se simt obosite, adoptarea unor măsuri sănătoase poate avea un impact mare asupra sănătății fizice și mentale. Indiferent de momentul adoptării unui „stil de viață sănătos”, acesta îmbunătățește calitatea vieții și poate prelungi speranța de viață.
Care sunt schimbările care apar odată cu înaintarea în vârstă?
Semnale normale ale îmbătrânirii sunt, în general, aceleași pentru toți, deși ele nu apar neapărat la o anumită vârstă. Fiecare dintre noi are ritmul propriu de îmbătrânire. Felul în care corpul îmbătrânește este influențat, în parte, de factorii genetici (moșteniți). Cu toate acestea, modul de viață tinde să aibă un impact mai puternic asupra felului în care îmbătrânim. Pe măsură ce îmbătrânim, se pot observa modificări treptate. Unele dintre modificările fizice sunt greu de prevăzut. Majoritatea persoanelor încep să aibă nevoie de ochelari pentru citit de la 40-50 de ani și la multe persoane se observă scăderea auzului după ce îmbătrânesc. Majoritatea organelor vitale devin mai puțin eficiente odată cu trecerea anilor. Metabolismul se încetinește treptat, ceea ce înseamnă că organismul are nevoie de mai puține calorii decât înainte. Rinichii nu mai reușesc să mențină un nivel normal de hidratare a organismului. Aceasta face ca exercițiile fizice, aportul de apă și dieta echilibrată să aibă un rol din ce în ce mai important.
Ce trebuie făcut pentru a ne simți bine pe măsură ce îmbătrânim?
Medicii susțin că secretul unei îmbătrâniri sănătoase este activitatea fizică regulată. Aceasta nu numai că menține organismul puternic, dar protejează și îmbunătățește starea emoțională și cognitivă. Persoanele care evită sedentarismul, se implică în activități intelectuale și țin legătura cu cei dragi sunt mai puțin predispuse la anxietate, depresie pierderea memoriei și îmbolnăvire, în general. Pe lângă evitarea sedentarismului, se recomandă evitarea unor obiceiuri care accelerează îmbătrânirea și care sunt factori de risc pentru apariția unor boli cum are fi: dieta bogată în sare sau grăsimi, abuzul de alcool sau abuzul de droguri.
Fiecare trebuie să se implice activ în luarea deciziilor legate de propria sănătate, să-și gestioneze informațiile medicale și tratamentul. Pentru a primi cele mai bune îngrijiri medicale, trebuie efectuate toate examenele fizice, screeningurile și toate vaccinările recomandate. Spre deosebire de generația bunicilor, care aveau mai puține metode de combatere a condițiilor amenințătoare pentru sănătate, acum există posibilitatea imunizărilor și a screeningului regulat. Aceste programe includ măsurarea presiunii arteriale, măsurarea colesterolului sanguin, control oftalmologic sau auzului, consultul stomatologic. Programul de vaccinări cuprinde revaccinarea antitetanică, vaccinarea antigripală și vaccinarea antipneumococică. Consumatorul de servicii medicale trebuie să se informeze continuu, trebuie să se preocupe în a aduna informații despre problemele sale de sănătate și despre posibilele tratamente. Trebuie comparate diversele metode de tratatamente ale unor boli și cerută cel puțin o a doua opinie, dacă se ia în calcul efectuarea unei operații, luarea unor medicamente cu efecte secundare, sau participarea la tratamente experimentale. În general, persoanele care se sfătuiesc cu medicii de specialitate sunt mai mulțumite de îngrijirea medicală și de rezultatele obținute. Deciziile luate influențează „starea de bine”, calitatea și costurile serviciilor medicale.
Cum menținem vitalitatea mentală și emoțională?
Vitalitatea mentală și emoțională sunt strâns legate de vitalitatea fizică: așa cum gândirea are efecte puternice asupra corpului, tot așa și starea fizică afectează modul de a simții și gândi. Contactele sociale au și ele un rol important asupra stării de sănătate. Starea de sănătate emoțională și cognitivă se poate îmbunătății printr-o activitate fizică regulată. În timp ce exercițiul fizic produce anumite substanțe care generează starea de bine, inactivitatea poate accentua depresia, anxietatea și stresul. Vârstnicii care merg regulat pe jos dovedesc o luciditate mai mare decât cei care nu au activitate fizică. Sănătatea emoțională poate fi îmbunătățită prin menținerea unei interacțiuni cu prietenii, familia, comunitatea. A face muncă voluntară pentru comunitate este un mod deosebit de a-ți îmbogății viața. De fapt persoanele vârstnice care alocă în mod regulat o mică parte din timpul lor activității de voluntariat se simt mai impliniți decât cei care nu au astfel de activități.
Memoria și inteligența se pot îmbunătății prin:
– stimularea zilnică a intelectului (citit, învățatul unei noi limbi);
– ajutarea memoriei notând întâlnirile, numele de persoane sau alte informații care sunt ușor de uitat;
– folosirea repetiției și a rutinei: ținerea cheilor și ochelarilor într-un anumit loc, învățarea unui nume nou, prin repetarea acestuia pentru a se fixa.
Pe lângă efectuarea exercițiilor fizice și menținerea unui contact social permanent, trebuie adoptată o dietă sănătoasă și trebuie incluse în viața cotidiană activitățile folositoare menționate anterior.
Cum folosim metodele de relaxare pentru reducerea stresului?
Stresul poate avea efecte negative asupra organismului, asupra stării psihice proprii și a persoanelor apropiate. Corpul răspunde la stres prin tensionarea mușchilor, lucru care poate determina durere sau stare de disconfort. Relaxarea progresivă a musculaturii reduce tensiunea musculară și anxietatea și poate fi de folos în încercarea de a adormi. Modul în care respirăm afectează tot organismul. Se pot încerca exerciții de respirație pentru relaxare, reducându-se tensiunea și stresul. Meditația concentrează atenția și ajută la calmarea organismului și a minții. Ea este folosită în rezolvarea unor probleme de ordin fizic sau emoțional cum ar fi hipertensiune arterială, anxietatea, depresia, durerea cronică. Optimismul este direct implicat în îmbunătățirea stării de sănătate și abilitatea de a lupta împotriva îmbolnăvirilor. De asemenea, gândirea pozitivă poate duce la o viață mai lungă și fericită.
Ce trebuie să știm despre nutriția vârstnicilor?
O bună nutriție este deosebit de importantă în sănătatea vârstnicilor. Din păcate, mulți bâtrâni nu se alimentează corect, din cauza veniturilor bănești limitate. Mai este de amintit și inconvenientul chimicalelor injectate în alimente, din cauza cărora ne pândesc boli extrem de grave. Paradoxal, aceste alimente sunt mai accesibile bugetului persoanelor vârstnice, pe când alimentele bio și mai sănătoase sunt mai scumpe și nu sunt la îndemâna oricui. Malnutriția la vârstnic se întâlnește în cazul celor internați în căminele de bătrâni, dar există cazuri și în rândul celor ce locuiesc singuri. În timp, aceasta poate înrăutății problemele medicale prezente, crescând riscul de apariție al afecțiunilor digestive, pulmonare sau cardiace. Afecțiunile slăbesc sistemul imunitar și conduc la apariția oboselii cronice, a anemiei și a slăbiciunii musculare.
Ce înseamnă o alimentație corectă a vârstnicului?
Un vechi dicton spune „suntem ceea ce mâncăm”. Vârstnicii trebuie să consume mai multe fructe și legume proaspete și cereale integrale. Este de dorit ca grăsimile să fie reduse cantitativ în favoarea proteinelor. O alimentație optimă asigură sănătatea sistemului osteo-muscular și a sistemului nervos.
Imunitatea este stimulată cu ajutorul alimentelor bogate în vitamine, învingând acțiunea toxinelor care pot cauza probleme.
Schematic, o alimentație sănătoasă poate fi ilustrată de zece principii de bază:
- O alimentație cât mai diversificată,
- Produse din cereale integrale și cartofi,
- Multe fructe și legume,
- Zilnic consum de lapte și produse lactate,
- Puține grăsimi,
- Sare și zahăr cu măsură,
- Multe lichide,
- Alimente doar ușor condimentate,
- Consumarea alimentelor în tihnă, savurând gustul alimentelor,
- Grija pentru greutatea corporală și păstrarea unui stil de viață sănătos.
Ce putem spune în loc de concluzii….
Îmbătrânirea umană privită biologic apare ca un proces continuu, dinamic, cu parametrii funcționali ce diferă de la o vârstă la alta.
Modificările evolutive morfofuncționale, comparate cu cele ale adultului, pot induce în eroare și suntem ispitiți să apreciem drept „stare de boală” modificările normale, firești determinate de senescență.
Firescul, normalul vârsnicului corespunde, într-un alt plan, normalului vârstei adulte. Bătrânețea este o etapă a vieții, o cerință a evoluției speciei umane care, în anumite condiții, poate să îmbrace o involuție normală cu o fiziologie proprie.
Fiecare funcție are propriul orar de dezvoltare și îmbătrânire.
După vârsta de 60 de ani, parametrii funcționali ai îmbâtrânirii normale se înscriu în valori care asigură homeostazia organismului, iar pe plan clinic generează starea de bine somatopsihică ce definește „starea de sănătate”.
Odată cu îmbătrânirea globală a populației, o atenție deosebită este îndreptată către potențialul sistemelor informaționale de sănătate de a scădea costurile de îngrijire a sănătății și de a îmbunătăți eficiența actului medical.
În același timp se pune un accent din ce în ce mai mare pe faptul că cetățenii trebuie să aibă un rol tot mai activ în controlul și îngrijirea sănătății proprii, folosind instrumente moderne cum sunt sistemele informatice de sănătate.
Aceste sisteme joacă un rol important în obținerea unor stări bune de sănătate și a unei vieți independente, în întârzierea procesului de îmbătrânire și în refacerea vitalității corpului uman.
Articol realizat de As. Med. pr. Viorica Bancheș, reprezentant OAMGMARMR – INGG – „Ana Aslan”
