Autori: Nicoleta Mavris(1,2), Giorgeta Grosu(1,2), Constanta Ciorobescu(1)
1. Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central „Carol Davila”
2. Fundatia Pentru Alimentatie Sanatoasa
Background. Intoleranta alimentara pare a fi una dintre enigmele medicinei moderne. Etiologia si mecanismele neclare si abundenta termenilor reprezinta un subiect constant de dezbatere. Estimarea prevalentei sale în populatie variaza larg de la 2 la 20%.
Exista numeroase modele de intoleranta alimentara prezentate ca sindrom de oboseala cronica (Valesini, Conti & Priori 1994), sindrom de intestin iritabil (Atkinson, Sheldon, Shaath & Whorwell 2004), cefalee, neuropatii si diverse alte tulburari, dar si alte multe simptome non-specifice si recurente care încarca agenda clinicilor medicale. Concomitent exista literatura medicala de specialitate care neaga orice rol pentru intoleranta alimentara în situatiile de mai sus (Ortolani 1999).
Actual, termenul de intoleranta alimentara este folosit pentru a descrie o simptomatologie cu o etiologie diversa legata de alimente. Exista atat cauze structurale, cat si cauze functionale si pare sa fie necesar sa se faca o distinctie între patogeneza toxica si non-toxica a intolerantei alimentare.
Metoda. S-a distribuit unei serii de pacienti 100 de chestionare legate de acest subiect. S-au cules date despre nivelul sociocultural al respondentului. S-au formulat 15 întrebari în chestionarul completat de catre pacient refereritoare la aspecte din literatura de specialitate în domeniul intolerantei alimentare, formulate într-un limbaj simplu. Prelucrarea statistica s-a facut prin exprimarea procentuala a raspunsurilor si prin asocierea acestor raspunsuri cu starea de sanatate cuantificata dupa consultatia medicala de specialitate.
Rezultate. 59 de chestionare au fost completate si returnate. Desi peste 95% dintre respondeti cred ca exista o legatura directa între sanatate si alimentatie majoritatea acestora nu respecta indicatiile de terapie medicala nutritionla. Cea mai mare au declarat ca stiu prea putine despre „intoleranta alimentara” si ca nu au intentionat sa faca/facut un test pentru a determina aceasta stare.
Concluzii. Metoda chestionarului aplicata pe aceasta serie furnizeaza date sugestive în lotul studiat despre perceptia privind intoleranta alimentara. Desi aceasta notiune este controversata în lumea medicala, analiza statistica a chestionarelor completate sugereaza existenta perceptiei si a conceptului de „intoleranta alimentara” la nivel populational.
Studiu sustinut prin GRANTUL DE CERCETARE STAFPREDIAB 52164/2008 la MCT.
