Hipotiroidismul, dintr-o privire!

hipotiroidismCâți dintre noi nu ne simțim obosiți, slăbiți și iritabili, câți dintre noi nu avem perioade în care luam în greutate fără să ne fi schimbat obiceiurile alimentare sau stilul de viață? Toate acestea ar putea fi simptomele unei afecțiuni cronice din ce în ce mai răspândite – hipotiroidismul. Estimările variază, însă arată că, în general, rata incidenței afecțiunilor tiroidiene se situează între 1% și 8% din totalul populației, în timp ce aproximativ 10% dintre femei au o formă sau alta a unei deficiențe a hormonului tiroidian. Hipotiroidismul este, astfel, o condiție medicală mult mai comună decât am crede, milioane de oameni având-o fără să știe.

Hipotiroidismul apare când glanda tiroidă, cea mai mare glandă endocrină a corpului omenesc, care controlează aproape toate procesele metabolice, inclusiv viteza bătăilor inimii sau rapiditatea de ardere a caloriilor, nu produce suficienți hormoni. În aceste cazuri, metabolismul nu mai funcționează corespunzător, fiind afectate toate sistemele organismului. Încetinirea proceselor metabolice se manifestă prin apariția unor simptome diverse, cele mai comune fiind oboseala, apatia sau slăbiciunea; dificultățile de concentrare, afectarea memoriei sau chiar depresia; pielea uscată, unghiile friabile, o tentă gălbuie a pielii sau constipația. Fiecare dintre cei suferind de hipotiroidism poate avea unul sau mai multe dintre aceste simptome, a căror severitate variază în funcție de gradul de deficiență hormonală și de lungimea perioadei în care organismul a fost lipsit de un aport hormonal corespunzător. Uneori, unii dintre cei cu hipotiroidism nu au niciun simptom vizibil, manifestările afecțiunii fiind atât de subtile încat trec neobservate.hipotiroidism1

Una dintre cele două cauze principale ale hipotiroidismului este inflamația glandei tiroide, care provoacă deteriorarea sau moartea unui mare număr de celule tiroidiene, întrerupându-le astfel producerea de hormoni. Cea mai comună formă din această categorie este tiroidita autoimună (cunoscută și sub numele de tiroidita Hashimoto), în care inflamația tiroidei este cauzată de sistemul imunitar propriu al bolnavului. Această formă a bolii nu poate fi prevenită, dar poate, de asemenea, disparea de la sine, ocazional.

A doua cauză principală a hipotiroidismului este categoria largă a ceea ce numim “tratamente medicale”. Tratamenul multor afecțiuni ale tiroidei (precum cancerul tiroidian sau eliminarea unor noduli) cere îndepărtarea chirurgicală a unei părți sau a întregii tiroide. În cazul în care masa rămasă de celule producătoare de hormon tiroidian nu este suficientă pentru a satisface nevoile organismului, persoana respectivă poate dezvolta o formă de hipotiroidism. Această situație poate deveni vizibilă chiar și la câțiva ani de la acele tratamente medicale.

Multi factori pot crește riscul de a dezvolta hipotiroidism, în principal vârsta și sexul. Astfel, adulții în vârstă sunt mai predispuși la hipotiroidism decât tinerii , cercetătorii descoperind că 15 – 20% din oamenii cu vârsta peste 60 de ani suferă de hipotiroidie. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte boli tiroidiene. De fapt, femeile au un risc de 10 ori mai mare decât barbatii de a dezvolta hipotiroidism, categoria femeilor în vârstă prezentând cel mai mare risc în aceasta privință. Alți factori de risc care merită subliniați sunt: antecedentele familiale, hipotiroidismul aparând la mai mulți membri ai aceleiași familii; antecedentele de afecțiuni tiroidiene (boli tiroidiene, intervenții chirurgicale sau iradieri locale în cadrul unor tratamente tiroidiene); unele boli cronice (precum diabetul) și deficiența de iod (frecventă în zonele unde nu se adaugă iod în sare, alimente și apă).

Hipotiroidismul poate aparea și la nou-născuți, copii și adolescenți. La nou-născuți, aproximativ 1 din 4000 are o glandă tiroidiană cu probleme funcționale, asa zis-ul hipotiroidismul congenital. Printre simptomele prezente la un nou născut se includ, în plus de cel mai comun, cel al unei pieli uscate, cu cruste, și un apetit scăzut și sufocarea cu alimente. Deficitul de iod sau hipotiroidismul congenital este o afecțiune destul de frecventă în toate țările și e una dintre principalele cauze de retard mental, motiv pentru care s-a și implementat screeningul pentru depistarea timpurie a bolii și adaosul de iod în sare și alimente. Copiii și adolescenții care suferă de hipotiroidism sunt caracterizați de creșteri în greutate , care pot fi asociate cu retard în dezvoltare, putând arăta mult mai tineri decât vârsta adevărată.

De vreme ce hipotiroidismul este cauzat de secreția deficitară de hormoni de către glanda tiroidă, diagnosticarea se bazează aproape exclusiv pe măsurarea nivelului de hormoni în sânge.
În plus de observarea acestui nivel față de intervalul definit drept “normal”, diagnosticarea mai trebuie totuși să țină seama și de alți factori, în primul rând de prezența simptomelor. Toți acești factori trebuie discutați cu medicul. De asemenea, în cazul formelor ușoare și moderate de boală, testele de sânge pot fi neconcludente în ceea ce privește prezența bolii, ceea ce poate face procesul de diagnosticare mult mai complex și de durată.

Deși hipotiroidismul nu poate fi prevenit (putându-se interveni destul de eficace, prin adaosul de iod in sare si alimente, doar în cazul celui congenital, cauzat de deficitul de iod), se poate obține o diagnosticare timpurie, care va permite începerea la timp a unui tratament corespunzător. În ceea ce privește tratamentul, acesta se bazează pe administrarea hormonilor tiroidieni de substituție, fie naturali (obtinuți de la porci), fie sintetici (obtinuți în laborator și care copiază hormonul T4 secretat în mod natural de glanda tiroidă). În timp ce se poate afirma ca, în general, produsele sintetice sunt mai puțin de dorit decât cele naturale, cele sintetice prezintă un avantaj major în cazul hormonilor tiroidieni de substituție. Spre deosebire de cei naturali, cei sintetici pot fi dozați cu mare precizie, iar bolnavul poate primi un dozaj corect, în funcție de nevoile proprii, evitându-se astfel supra- sau sub-medicamentația, care poat fi extrem de dăunătoare. Astfel, o doză prea mare de hormoni tiroidieni poate cauza nervozitate, palpitații sau insomnie. În plus, conform unor studii recente, se pare că o asemenea doză prea mare poate duce la pierderea de calciu din masa osoasă, crescând astfel riscul de osteoporoză. Dozarea optimă a medicamentației este esentială și în cazul pacienților care suferă și de afecțiuni cardiace, care pot avea un risc crescut de infarct sau angină pectorală în cazul depășirii acestei dozei optime.

Netratând boala, simptomele hipotiroidismului vor progresa, de obicei. Câteodată, chiar dacă rar, pot apărea complicații severe, precum depresia, insuficiența cardiacă sau coma. Din fericire, hipotiroidismul este o boală care poate fi diagnosticată relativ ușor, iar administrarea la timp a unui tratament corespunzător este la îndemâna noastră, dacă mergem periodic la screening și la medic. Să facem deci acestu lucru pentru sănătatea noastră, în special daca avem peste 35 de ani și manifestăm deja unul sau mai multe simptome dintre cele descrise în articol (le reamintim pe cele mai comune – oboseala, apatia sau slăbiciunea, dificultățile de concentrare, afectarea memoriei sau chiar depresia, pielea uscată, unghiile friabile, o tentă gălbuie a pielii sau constipația ) sau dacă avem antecedente familiale de hipotiroidism. Ca în cazul oricărei boli, diagnosticarea precoce și începerea la timp a tratamentului prescris de medic sunt esențiale pentru a ține hipotiroidismul sub control și a ne îmbunătăți semnificativ calitatea vieții!

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent

Surse:
http://www.endocrineweb.com/conditions/thyroid/hypothyroidism-too-little-thyroid-hormone Written by James Norman MD, FACS, FACE

http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/hipotiroidism-la-copii

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/medicina/hipotiroidismul-semn-de-viata-lunga-786424

Share This Post