Ucigași de top ai femeilor din Europa și SUA – bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale

avcCele mai recente informații (din mai 2016) estimate pentru cele 28 state membre ale Uniunii Europene(UE) referitoare la cauzele de deces au devenit disponibile. Ele arată că bolile sistemului circulator și cancerul (neoplasmele maligne) au fost, de departe, principalele cauze de deces în UE.

Așadar, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces în UE. Acestea se referă la un grup larg de probleme medicale care afectează sistemul circulator (inima, vasele de sânge și arterele), de multe ori cauzate de ateroscleroză – acumularea anormală a lipidelor în pereții vaselor, sub forma unor plăci de aterom, care reduc lumenul vascular și micșorează aportul de sânge la țesuturi. Unele dintre cele mai comune boli care afectează sistemul circulator includ boala cardiacă ischemică (infarct miocardic) și bolile vasculare cerebrale (accidente vasculare cerebrale).

Când ne gândim la boli de inimă, cei mai mulți dintre noi credem că este ceva de care ar trebui să ne facem griji doar peste o anumită vârstă. Doar că datele recente arată că factorii de risc în cazul bolilor de inimă sunt în creștere la femeile mai tinere.

De aceea, este important ca femeile în jur de 20 sau 30 de ani să ia măsuri de pe acum și să-și încurajeze prietenele, surorile, ori colegele să facă același lucru.

Tocmai pentru că femeile sunt cele care au grijă de ceilalți din jur, este cazul ca tot ele să ia măsuri în cazul unei boli care ucide 1 din 3 persoane. Iar vestea bună este că 80 la sută din bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite.

 

Bolile cardio-vasculare – particularități pentru femei

Toate femeile se confruntă cu amenințarea bolilor de inimă. Însă, devenind conștiente de simptome și riscuri și având o dietă sănătoasă, combinată cu un program adecvat de exerciții fizice, ne putem proteja sănătatea.

Provocarea este reprezentată de faptul că unele simptome ale bolilor de inimă la femei pot fi diferite de cele ale bărbaților. Astfel, deși cel mai frecvent simptom al atacurilor de cord la femei este un anumit tip de durere, presiune sau disconfort în piept, acesta nu este întotdeauna simptomul cel mai sever sau important, femeile putând avea un atac de cord fără dureri în piept.

În cazul femeilor sunt mai multe șanse decât în cazul bărbaților ca simptomele atacului de cord să fie altele decât durerile în piept și să se refere la un discomfort la nivelul gâtului, maxilarului, umerilor, părții superioare a spatelui sau la nivel abdominal, dificultăți de respirație, durerea în unul sau ambele brațe, greață și vărsături, transpirații, oboseală neobișnuită și amețeli.

Deci, simptomele sunt mult mai subtile decât durerea toracică puternică care este adesea asociată cu atacurile de cord. Femeile vor descrie durerile în piept ca o presiune sau o senzație de apăsare. Acest lucru poate fi generat de faptul că femeile tind să aibă blocaje nu numai în principalele artere, dar și în arterele mai mici care furnizează sânge la inimă – o afecțiune numită boală coronariană microvasculară.

Simptomele femeilor pot apărea mai frecvent atunci când acestea se odihnesc, sau chiar în somn. De asemenea, stresul mental poate declanșa simptome de atac de cord la femei.

 

Factori de risc în cazul bolilor de inimă la femei

Cu toate că mai mulți factori tradiționali de risc pentru bolile arterelor coronare sunt comuni atât femeilor cât și bărbaților – cum ar fi colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și obezitatea – alți factori pot juca un rol mai important în dezvoltarea bolilor de inimă la femei. Aceștia pot include:

– Diabetul. Femeile cu diabet au un risc mai mare de boli de inimă decât bărbații cu diabet zaharat.

– Stresul mental și depresia afectează inimile femeilor mai mult decât pe cele ale bărbaților. Explicația vine din aceea că depresia face dificilă menținerea unui stil de viață sănătos și respectarea corespunzătoare a tratamentului recomandat. De aceea, în caz de depresie sau stres excesiv, femeile sunt încurajate să discute cu medicul lor și despre riscul bolilor cardi-vasculare.

– Fumatul este un factor mai mare de risc pentru boli de inimă la femei decât la bărbați.

– Inactivitatea. Lipsa activității fizice este un factor de risc major pentru bolile de inimă, iar unele cercetari au arătat că femeile sunt mai inactive decât bărbații.

– Menopauza. Nivelurile scăzute de estrogeni după menopauză reprezinta un factor important de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare pe vasele de sânge mai mici (boala coronariană microvasculară).

– Sindromul inimii frânte. Această condiție – adesea cauzată de situații stresante grave – apare mai frecvent după menopauză. Această condiție poate fi numită cardiomiopatie tsubo sau cardiomiopatie de stres.

– Complicații ale sarcinii. Tensiune arterială mare sau diabet zaharat în timpul sarcinii pot crește riscul pe termen lung de hipertensiune arterială sau diabet zaharat și pot face ca mama să dezvolte boli de inimă.

– Unele cercetări au constatat că, dacă mama are complicații ale sarcinii, cum ar fi hipertensiune arterială sau diabet zaharat, copiii pot avea, de asemenea, un risc crescut de boli de inimă în viitor.

– Femeile cu boli inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul, pot prezenta un risc crescut de boli de inimă.

Ce pot face femeile pentru a reduce riscul de boli cardio-vasculare?

avc1Câteva modificari ale stilului de viață pot reduce semnificativ riscul de a face boli de inimă: renunțarea la fumat, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți normale, o nutriție sănătoasă (care include cereale integrale, o varietate de fructe și legume, puține grăsimi, produse lactate fără grăsimi și carne slabă și exclude grăsimi saturate, zaharuri adăugate și cantități mari de sare).
Pe lângă menținerea medicației prescrise de medic, trebuie gestionați și factorii majori de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul zaharat.

 

 

Tensiune arterială crescută

avc2Hipertensiunea arterială (hipertensiunea), este un alt factor de risc major pentru bolile de inimă, dar și pentru bolile de rinichi și pentru insuficiența cardiacă congestivă. Hipertensiunea este, de asemenea, cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.

Responsabile de tensiunea arterială crescută sunt antecedentele familiale, excesul de greutate, și o dietă bogată în sare. Riscurile sunt mai mai mari pentru persoanele mai în vârstă și pentru femei.

Pentru că nu are simptome evidente, mulți oameni acordă puțină atenție hipertensiunii arteriale.

Vestea bună este că, prin educație și puțin efort, fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a  controla sau a preveni tensiunea arterială ridicată, evitând astfel multe tulburări care ne pun viața în pericol.

De aceea, o categorie intermediară a tensiunii arteriale, numita pre-hipertensiunea, a fost creată pentru a alerta persoanele cu risc crescut de a dezvolta hipertensiune, astfel încât acestea să poată lua măsuri din timp.

Tensiunea arterială este presiunea exercitată de către sânge asupra pereților arterelor atunci când inima bate (tensiune arterială sistolică) și atunci când inima se odihnește (tensiune arterială diastolică). Ea se măsoară în milimetri coloană de mercur (mmHg) și se exprimă prin două numere, primul reprezentând tensiunea sistolică, iar cel de-al doilea pe cea diastolică.

Înainte de a decide dacă tensiunea arterială este prea mare, aceasta trebuie verificată în mai multe zile diferite. Tensiunea arteriala este considerata „mare” atunci când acesta rămâne peste nivelurile pre-hipertensive pentru o perioadă de timp. De exemplu, dacă o persoană are pre-hipertensiune, prezintă risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral, sau insuficiență cardiacă. De asemenea, în cazul în care tensiunea arterială sistolică este de 140 mm Hg sau mai mare, persoana este mai susceptibilă de a dezvolta boli cardiovasculare și renale, chiar dacă tensiunea arterială diastolică nu este prea mare. Iar peste 55 de ani femeile sunt mult mai predispuse să dezvolte tensiune arterial sistolică ridicată, caz în care se impun două măsuri: schimbarea stilului de viață și tratamentul medicamentos.

 

Tensiune arterială Sistolică Diastolică
Normală Mai puțin de 120 mmHg Mai puțin de 80 mmHg
Pre-hipertensiune 120–139 mmHg 80–89 mmHg
Hipertensiune Mai mare de 140 mmHg Mai mare de 90 mmHg

 

Valorile tensiunii arteriale se apreciază astfel – de exemplu, dacă tensiunea sistolică este 115 mmHg, iar cea diastolică 85 mmHg se consideră pre-hipertensiune.

Dacă tensiunea dumneavoastră arterială nu este prea mare, o puteți menține sub control prin menținerea unei greutăți normale, activități fizice regulate, reducerea consumului de alcool și schimbarea obiceiurilor alimentare. O dietă specială care poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale este „DASH” (Dieta Alimentară de Stopare a Hipertensiunii). Ea pune accentul pe fructe, legume, lapte și produse lactate, produse din cereale integrale, pește, carne de pasăre, fasole, semințe și nuci. DASH cere, de asemenea, mai puțină sare / sodiu, dulciuri, zaharuri, băuturi care conțin zahăr, grăsimi și carne roșie. Substanțele nutritive care sunt asociate cu scăderea tensiunii arteriale sunt, deci, potasiul, magneziul, calciul, proteinele ​​și fibrele. Pe de altă parte, sodiul este o substanță care crește tensiunea arterială și este ingredientul principal în sare. De aceea, reducerea consumului de sare ne ajută cel mai mult să evităm hipertensiunea.

Hipertensiunea arterială este factorul de risc numărul 1 pentru insuficiența cardiacă congestivă și accidentul vascular cerebral. În cazul în care tensiunea arterială este mai mare de 140/90 mmHg, este absolut necesar să discutați cu medicul dumneavoastră despre începerea sau ajustarea medicației, precum și despre schimbarea stilului de viață. Controlul greutății este, de asemenea, foarte important, chiar și pentru o persoană moderat supraponderală.

De asemenea, este foarte important să știm semnele de avertizare pentru accidentul vascular cerebral, care este o urgență medicală. Oricine are un accident vascular cerebral sau suspectează unul la un membru al familiei sau cunoscut este important să recunoască simptomele, astfel încât pacientul să ajungă rapid la un spital. Dacă acesta primește tratamentul adecvat în termen de 60 de minute, se poate preveni dizabilitatea.

avc3Principalele semne de avertizare ale unui accident vascular cerebral sunt: amorțeală bruscă sau o slăbiciune la nivelul feței, brațului sau piciorului (mai ales pe aceeași parte a corpului); confuzie bruscă, probleme în a vorbi sau a înțelege ce ni se spune; probleme bruște de vedere la unul sau ambii ochi; dificultăți bruște la mers, amețeli sau pierderea echilibrului ori a coordonării; dureri bruște și severe de cap, fără o cauză cunoscută.

Dacă credeți că cineva ar putea avea un accident vascular cerebral, sunați imediat la 1-1-2. De asemenea, pentru oricare dintre noi este util să vă asigurați că membrii familiei și alte persoane apropiate cunosc semnele de avertizare ale unui accident vascular cerebral. Cel mai simplu este să le dați o copie a acestei liste. Rugați-i să cheme 1-1-2 imediat dacă oricine prezintă orice semne ale unui accident vascular cerebral. În felul acesta putem salva ori feri de dizabilitate un semen de-al nostru.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

http://health.usnews.com/health-care/for-better/articles/2017-02-24/womens-heart-health-know-your-risks-and-take-action

https://www.fda.gov/ForConsumers/ByAudience/ForWomen/WomensHealthTopics/ucm117974.htm

https://www.nhlbi.nih.gov/files/docs/public/heart/hdbk_wmn.pdf

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Cardiovascular_diseases_statistics

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/ateroscleroza-cauze-simptome-si-tratament_11801

 

Share This Post