Momente precum Ziua Mondială a Populaţiei sărbatorită pe 11 iulie ne aduc aminte de obicei că populaţia globului a înregistrat o creştere continuă în ultimele două sute de ani.
Iar acest lucru nu se întâmplă neapărat fiindcă se nasc mai mulţi oameni decât înainte, ci fiindcă speranţa de viaţă a crescut exponenţial, în primul rând mulţumită progreselor ştiinţei, în special medicina, şi tehnologiei. Dar, fiindcă nu există niciun prânz…complet gratis, cum se spune în lumea anglo-saxonă, această evoluţie remarcabilă are şi va avea efecte secundare negative din ce în ce mai marcante.
Creşterea ponderii populaţiei în vârstă din totalul populaţiei va pune o presiune deosebită asupra sistemelor medicale şi sociale, inclusiv din cauza bolilor asociate vârstei a treia, a căror incidenţă este aşteptată să crească semnificativ.
În rândul acestora, boala Alzeheimer este considerată una dintre cele mai mari provocări. Astfel, se estimează că populaţia peste 60 de ani se va dubla ca pondere până în anul 2050 (atingând pragul de 22% din populaţia lumii în anul 2050), ceea ce va duce la triplarea numărului de cazuri de Alzheimer în 2050 (cca. 115 milioane), faţă de nivelul din prezent.
Boala aceasta face deja ravagii în ţările dezvoltate. De exemplu, este a 6-a cauză principală de deces în SUA, în momentul de faţă. Dintre persoanele în vârstă de 70 de ani, rata de deces înainte de 80 de ani a celor cu Alzheimer este dublă faţă de ceilalţi. Mai mult decât atât, este singura cauză de deces dintre primele 10 care nu poate fi tratată şi nici măcar încetinită, în vasta majoritate a cazurilor. Provocarea pe care această boală, una incurabilă astăzi, o lansează lumii ştiinţifice şi nu numai este deci imensă.
Ca urmare, cercetătorii încearcă să facă progrese în înţelegerea şi depistarea ei mai timpurie, cu speranţa ca de aici să apară modalităţi de a încetini evoluţia ei şi, de ce nu, de a o trata sau preveni. Astfel, atât Grupul de lucru pentru Alzheimer din 2011 al Institutului Naţional pe Probleme de Îmbătrânire, cât şi Grupul internaţional de lucru au formulat recomandări care folosesc măsuratori cuantificabile are schimbărilor biologice din creier (cunoscute în mod comun sub numele de markeri biologici sau biomarkeri), ca parte din procesul de diagnosticare.
Dezvoltarea şi validarea biomarkerilor bolii Alzheimer – inclusiv a celor detectabili în sânge sau fluidul măduvii spinale sau prin neuroimagistică – sunt priorităţi zero de cercetare. Aceşti biomarkeri au potenţialul de a schimba cum diagnosticăm boala, ducând-o în aceeaşi categorie cu alte boli cronice, precum bolile cardiovasculare sau diabetul, care pot fi uşor diagnosticate şi tratate, înainte să apară dizabilităţi ireversibile.
Iniţiativa neuroimagistică pentru boala Alzheimer a urmărit să înţeleagă biomarkerii care preced apariţia simptomelor bolii Alzheimer.
Pe baza datelor colectate, timp de un deceniu, în cadrul acestei iniţiative, cel mai important biomarker este un nivel crescut de beta amiloid, proteina toxică care se depune pe creierul pacienţilor cu Alzheimer.
Studiile au arătat că majoritatea celor care prezintă un nivel crescut de beta amiloid într-un moment în care nu prezintă niciun simptom de Alzheimer, vor dezvolta boala în decurs de 10 ani. Astfel se demonstrează conceptul că boala începe înainte de manifestarea simptomelor, ceea ce doreşte să încurajeze depistarea precoce pe baza monitorizării nivelurilor de beta amiloid.
Cercetătorii din întreaga lume lucrează activ pentru a descoperi metode de depistare a bolii şi pentru o intervenţie precoce. În momentul de faţă se desfăşoară câteva zeci de studii ce urmăresc prevenirea apariţiei plăcii amiloide. Toţi cercetătorii sunt unanimi în a admite că e nevoie de cât mai multe studii care să analizeze posibilii pacienţi înainte de apariţia simptomelor, ceea ce ar creşte şi eficacitatea intervenţiei terapeutice. Aceasta se desfăşoară acum, de prea multe ori, în ultimele stadii ale bolii, în timp ce momentul optim de intervenţie este atunci când creierul funcţionează încă bine.
O depistare precoce a bolii este, deci, de importanţă capitală, iar cercetările despre biomarkerii asociaţi sunt cea mai mare speranţă pe care oamenii de ştiinţă o au în această privinţă în momentul de faţă.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent
Surse de documentare:
https://www.sciencedaily.com/releases/2017/06/170614170224.htm
https://www.sciencedaily.com/releases/2017/06/170626180603.htm
http://revistapolis.ro/dinamica-demografica-in-perioada-post-1945-si-implicatiile-ei-geopolitice/
The Journal of the American Medical Association – David DiSalvo
http://www.redorbit.com/news/health/1112701157/aging-population-policy-changes-092612/
Sursa foto: AP Photo/Evan Vucci
