Potrivit datelor unui studiu longitudinal care a cuprins peste 500.000 de persoane din Marea Britanie, un nivel mai ridicat al neuroticismului poate reduce riscul de deces.Studiul a fost publicat în revista Psychological Science a Asociației pentru Științe Psihologice. El a arătat că un aspect caracteristic neuroticismului – legat de îngrijorare și sentimentele de vulnerabilitate – a fost asociat cu o mortalitate mai scăzută, indiferent de sănătatea persoanei respective.

Trăsăturile de personalitate specifice neuroticismului se referă la tendințe relativ stabile de a răspunde cu emoții negative la amenințare, frustrare sau pierdere. Persoanele din această categorie prezintă reacții emoționale dese și intense la provocări minore sau reacții emoționale slabe chiar și în fața unor dificultăți semnificative. Deși aspectul este puțin discutat, există tot mai multe dovezi că neuroticismul este o trăsătură psihologică de importanță profundă pentru sănătatea publică.

Pe de o parte, vorbim despre un indicator sigur al diferitelor tulburări mentale și fizice, comorbiditatea dintre acestea și frecvența utilizării serviciilor de sănătate mentală și generală. Pe de altă parte, el este și un predictor al calității și longevității vieții noastre. Tocmai datorită acestui contrast interesant, înțelegerea cauzelor și naturii neuroticismului și a mecanismelor prin care el este legat de tulburările psihice și fizice ar trebui să fie o prioritate de primă importanță pentru cercetare.

În timp ce depresia este legată de tendința de a analiza mult mai critic propriul sine și lumea, în general, costurile unei stime de sine scăzute și ale sentimentelor de neputință pot fi foarte mari. Cu toate acestea, există și un mic avantaj în a fi mai realist.

O serie de studii recente care au analizat trăsăturile de personalitate în cuplurile longevive au descoperit că femeile căsătorite cu bărbați cu trăsături de personalitate specifice neuroticismului se simțeau mult mai sănătoase, pentru că aveau parteneri care le îndemnau să aibă grijă de ele însele. Unul dintre aspectele de subliniat aici este acela că oamenii se influențează reciproc, ei schimbându-se și în relația cu ceilalți. Interesant de observat că modelul nu a funcționat și în cazul soților.

Revenind la studiul din Marea Britanie (realizat de specialiști de la Universitatea din Edinburgh și Universitatea din Southampton), acesta sugerează că neuroticismul poate avea uneori un efect de protecţie, probabil pentru că-i face pe oameni mai vigilenţi cu privire la sănătatea lor.

Prin definiție, persoanele cu niveluri ridicate de neuroticism au mai multe șanse de a experimenta emoții negative, inclusiv iritabilitate, frustrare, nervozitate, îngrijorare și vină – în comparație cu altele care au niveluri mai scăzute de neuroticism. Dacă ne uităm la studiile care investighează legăturile dintre neuroticism și mortalitate făcute până acum, ele au produs rezultate neconcludente: unele indică un risc mai mare de deces, altele arătă că nu există nicio relație sau chiar că ar exista un risc mai mic de deces.

Pornind de la studiile și dovezile existente, grupul de cercetători britanici de la cele două universități a emis ipoteza că relația dintre neuroticism și riscul de deces poate depinde de modul în care oamenii își evaluează starea de sănătate.

Cercetătorii au examinat datele colectate de la 502.655 de persoane cu vârste cuprinse între 37 – 73 și deținute de UK Biobank. Acestea fuseseră incluse într-o evaluare ce analiza trăsăturile de personalitate specifice neuroticismului și indica și care sunt convingerile referitoare la starea de sănătate. Datele includeau, de asemenea, informații despre comportamentele generale ale participanților referitoare la sănătate (de exemplu, fumatul, activitatea fizică), sănătatea fizică (de exemplu, indicele masei corporale, tensiunea arterială), funcția cognitivă și diagnosticele medicale (de exemplu, probleme cardiace, diabet, cancer).

Din examinarea certificatelor de deces din Registrul Central al Serviciului Național de Sănătate, cercetătorii care au lucrat la acest studiu au descoperit că, în perioada aleasă ca reper (circa 6.25 ani), a murit un total de 4497 de persoane. Deși datele au arătat că mortalitatea a fost ușor mai ridicată în rândul participanților cu niveluri generale mai ridicate de neuroticism, când echipa de cercetători a ajustat analiza în funcție de modul în care și-au apreciat respondenții sănătatea, direcția relației s-a inversat, persoanele cu nivel mai ridicat de neuroticism mai mare prezentând un risc de deces ușor mai mic la toate cauzele, inclusiv pentru cancer.

Din explorările ulterioare, cercetătorul principal al acestui studiu a precizat că echipa a tras concluzia că efectul de protectie a fost prezent doar la persoanele care și-au evaluat sănătatea ca fiind moderată sau problematică. Ei au constatat, de asemenea, că oamenii care prezentaseră scoruri foarte mari la griji și vulnerabilitate au avut și riscul cel mai redus de deces, indiferent de modul în care își evaluau sănătatea.

Paradoxal, aceste relații nu par să fie influențate de comportamentele de sănătate ale participanților (cum ar fi fumatul, exercițiul fizic, dieta și consumul de alcool) sau de diagnosticele medicale din momentul completării chestionarului legat de neuroticism. Cu alte cuvinte, o mai mare îngrijorare sau vulnerabilitate nu-i face pe oameni să aibă un comportament mai sănătos.

Tocmai de aceea grupul de cercetători britanici implicați în acest studiu și-a propus să continue investigațiile legate de diferitele fațete ale neuroticismului, pentru a înțelege de ce îngrijorarea și vulnerabilitatea pot avea efecte de protecție.

Pe de altă parte, acest studiu confirmă faptul că neuroticismul poate avea uneori un efect pozitiv de protecție.

Mai mult decât atât, pentru cei care simt că au anumite trăsături de personalitate care îi împiedică să se bucure de viață, merită amintit că există modalități prin care pot face schimbări pozitive pentru a se simți mai împliniți.

Lista acestor măsuri ar fi bine să înceapă cu acceptarea îngrijorărilor. În viață apar motive să ne facem griji și motive pentru care nu avem de ce să ne facem griji. Dacă motivele voastre sunt legate în mod realist de ceea ce vi se întâmplă, nu adăugați senzația negativă de vinovăție la sentimentele deja existente de tristețe sau anxietate. Este normal să fiți îngrijorat, când ceva neplăcut sau neașteptat vi se întâmplă.

Când apar aceste îngrijorări normale, aveți posibilitatea să acționați pentru a schimba cursul evenimentelor.  Psihologii cognitiv-comportamentali, spre deosebire de psihanaliști, privesc stările de tristeţe și îngrijorările ca fiind rezultatul gândurilor negative. Cu alte cuvinte, vă puteți schimba starea de spirit schimbându-vă gândurile, puțin câte puțin.

Nu în ultimul rând, realismul depresiv poate fi folosit în beneficiul nostru. Deși persoanele care au depresie clinică prezintă mari dificultăți în a vedea ceva pozitiv la viață, și exagerarea în direcția opusă aduce mari riscuri. Calea de mijloc presupune să ne uităm bine la situațiile pe care le putem controla și la cele pe care nu le putem schimba și să acționăm pentru a le îmbunătăți pe cele aflate în controlul nostru.

Concluzia acestui studiu ar fi că a avea o stare proastă sau a te îngrijora nu este întotdeauna ceva rău. Uneori, aceasta te ajută să te vezi pe tine sau viața ta într-un mod mai clar și mai onest și chiar să prețuiești mai mult ce ai ca, de exemplu, propria sănătate sau pe a celor dragi.

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

 

Surse de documentare

https://www.sciencedaily.com/releases/2017/07/170724083043.htm

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2792076/

https://www.psychologytoday.com/basics/neuroticism

http://www.psihiatrie-timisoara.ro/rezidenti/personalitate_teorii_curente.pdf

Sursă foto:https://scitechdaily.com/healthy-neuroticism-lowers-risk-of-chronic-disease/