Cartografierea creierului
Progresele înregistrate în neuro-chirurgie în ultimul deceniu au îmbunătățit în mod semnificativ actul medical în acest domeniu și rezultatele lui.
Astfel, neurochirurgii care operează tumori pe creier pot acum să facă extirparea lor mult mai precis. Ei au acum posibilitatea să facă, în timpul operației, o cartografiere a diverselor funcții localizate în creier, astfel încât pacientul să poată merge sau vorbi, de exemplu, după eliminarea tumorii.
Transplantul de față
Clinica Cleveland a efectuat primul transplant de față din lume acum 11 ani și lucrurile au continuat să progreseze de atunci.
Până în 2018, se efectuaseră 40 de astfel de transplanturi la nivel mondial. În ultimul deceniu, tehnicile și tehnologia folosită în acest domeniu au evoluat semnificativ, permițând simularea procesului chirurgical folosind realitatea virtuală sau imprimarea 3D, ceea ce a dus la optimizarea preciziei și la îmbunătățirea rezultatelor funcționale și estetice ale transplanturilor de față.
Reversarea parțială a paraliziei
2019 a fost el însuși un an remarcabil pentru progresul din domeniul științelor medicale, două dintre cele mai importante evenimente fiind reversarea parțială a paraliziei și menținerea în viață a creierului după moartea organismului.
Primul dintre aceste evenimente a fost posibil prin “re-cablarea” nervilor din corpul persoanelor paralizate, ceea ce le-a permis acestora să miște din nou brațele și palmele.
Pacienții care au participat la acest studiu clinic de referință, care s-a desfășurat în Australia, aveau tetraplegie, care le afecta capacitatea de mișcare în toate cele 4 membre, putând însă să miște, încă, câțiva mușchi din partea superioară a brațelor.
În cadrul studiului, cercetătorii au re-cablat nervii funcționali care legau coloana vertebrală de acești mușchi. Nervii au fost secționați și apoi legați de nervii care controlau alți mușchi, ca de exemplu cei care permit întinderea brațului sau închiderea sau deschiderea palmei.
Acești pacienți tetraplegici din Australia pot acum să se hrănească singuri, să întoarcă o cheie în broască, să numere bani sau să folosească tastatura unui calculator. Din păcate, această recablare nu poate fi făcută în cazul pacienților care au coloana verterbrală afectată în zona superioară, caz în care nu mai există nervi funcționali.
Acest studiu din Australia, publicat în iulie 2019 în The Lancet, a implicat recablarea a 59 de nervi în cazul a 16 pacienți, dintre care 4 au avut o intervenție nereușită.
Important de notat este că intervenția de recablare este reușită pe deplin când se efectuează în lunile 6-12 după trauma care a cauzat paralizia.
Cercetătorii subliniază că aproape 250 000 de persoane suferă, în fiecare an, traumatisme care le afectează coloana vertebrală și rezultă în tetraplegie.
Un alt moment marcant al anului 2019 este cel în care Thibault, un pacient de 30 ani, a putut face un pas, primul în ultimii 2 ani de când a căzut de pe bicicletă și a suferit o paralizie a tuturor celor 4 membre. Acest pas a fost realizat cu un costum de tip exo-schelet (schelet extern) – o “mașină mobilă” care poate fi purtată ca un costum, acționată de un sistem de motoare electrice, care permite mișcarea tuturor membrelor.
Mișcările lui Thibault nu au fost perfecte și acest costum robotic este folosit acum doar în laborator, însă cercetătorii cred că el va putea îmbunătăți calitatea vieții pacienților tetraplegici.
Creier de porc resuscitat parțial la 4 ore după moarte
Studiul a arătat că moartea celulelor creierului poate fi oprită și că anumite conexiuni din creier pot fi refăcute. Aceste lucruri au fost posibile prin pomparea ritmică a sângelui sintetic în jurul creierului unui animal decapitat. Aceste descoperiri surpriză pun sub semnul întrebării ipoteza că celulele creierului suferă un declin ireversibil în câteva minute după întreruperea alimentării cu sânge a creierului și ar putea duce la descoperirea unor noi tratamente pentru leziunile cerebrale.
Tractul vocal virtual
Oamenii de știință au descoperit un implant cerebral care poate citi gândurile oamenilor și le poate transforma în vorbire.
Un electrod este implantat în creier și culege semnalele electrice care dictează mișcările buzelor, limbei, cavității bucale și maxilarelor.
Se folosește apoi un calculator puternic care simulează cum mișcările din gură și gât duc la formarea sunetelor.
Aceasta duce la o vorbire sintetizată produsă de un tract vocal virtual.
Mirela Mustață, Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(19)31143-2/fulltext
Sursa foto 1: https://njhwllc.com/brain-mapping/
Sursa foto 2:www.bbc.com
Sursa foto 3: www.milleniumpost.in
