După ce elevii au început școala în septembrie, luna octombrie aduce și ea o nouă încercare pentru cifrele care monitorizează numărul îmbolnăvirilor de COVID-19: întoarcerea studenților în campusurile universitare.
Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte țări, am putea să ne explicăm numărul crescut de cazuri din centrele universitare. Priviți exemplul universităților din Statele Unite ale Americii, unde studenții s-au întors după vacanța de vară, cu o lună în urmă, și unde acest lucru a cauzat probleme serioase. New York Times a anunțat zeci de mii de cazuri noi la colegii și universități în ultimele câteva săptămâni.
La începutul lunii octombrie, studenții au început anul universitar și în România. Aceasta a ridicat la peste 3,5 milioane populația de elevi și studenți care a reînceput școala. Sunt tineri din toată țara care s-au adunat în număr mare în orașele universitare și în campusuri. Dacă ne uităm la situația similară din alte țări, unde tinerii au unele dintre cele mai ridicate rate de Covid-19, și acești studenți prezintă printre cele mai mari riscuri de a da și lua SARS-CoV-2.
Ca și în cazul școlilor, riscul este mai mic în timpul orelor. Și aceasta pentru că, cel mai probabil, 60% sau 70% din programă va fi predată online, și doar restul cursurilor vor fi față în față. Acolo unde studenții trebuie să se întâlnească, de exemplu, pentru lucrările de laborator, se va încerca, cel mai probabil, să se lucreze în grupuri mici.
Dar când vine vorba de socializare, este mai puțin sigur că studenții vor respecta toate regulile recomandate. Desigur, universitățile se pot strădui să creeze comunități responsabile care să promoveze importanța urmării distanțării sociale, regulile de igienă și purtare a măștii, dar restul depinde de fiecare student în parte.
Iar noi, profesioniștii din sănătate, ne dorim ca fiecare student sau elev din această țară, ca și fiecare adult, să înțeleagă cât de important este ne protejăm unii pe alții, câștigând timp valoros mai ales pentru cei mai vulnerabili dintre noi, până la identificarea unui tratament și vaccin care sunt sigure și eficace.
Pe de altă parte, consecvenți în încercarea noastră de a înțelege provocarea cu care ne confruntăm cu toți, am continuat să vă prezentăm în revista de luna aceasta două subiecte de mare actualitate despre tema ”fierbinte” a momentului:
– COVID-19 și Săptămâna Internațională a Prevenirii Infecțiilor (18-24 octombrie 2020)
– ”O conversație despre COVID-19 și gripă”, după un interviu cu Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA.
De asemenea, am continuat să includem în revistă și teme devenite tradiționale, precum zilele mondiale, de data aceasta, 10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale, un subiect direct legat deIstoria sănătății mintale.
Nu în ultimul rând, în secțiunea ”Lumea medicală”, vă recomand un articol extrem de informativ bazat pe studii recente axate pe o nouă paradigmă, cu rezultate remarcabile în privința încetinirii proceselor de îmbătrânire, prevenirii bolilor și controlului greutății, despre importanța restricționării perioadei de timp în care mâncăm pe parcursul unei zile.
Merită amintite şi recomandările editoriale ale lunii: Sănătatea mentală a elevului (The Teacher’s Guide to Student Mental Health);Cum să-ți gestionezi emoțiile copleșitoare și să-ți recapeți autocontrolul – Ghidul practic de terapie comportamentală dialectică; Antrenarea creierului – Cum îți antrenezi și menții agilitatea mentală, în 40 de zile.
Ca în fiecare lună, echipa editorială vă dorește lectură plăcută și vă facem invitația de a vă alătura echipei noastre de cititori și autori.
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București