Încă din primăvara anului trecut, practic, de când viețile noastre au fost date peste cap, toate discuțiile dintre specialiști ajungeau în cele din urmă la concluzia că un vaccin sigur și eficient este singura noastră soluție viabilă de ieșire din pandemie.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază, în aceleași condiții ca și celelalte țări membre, de vaccinuri demonstrate a fi sigure și eficiente.
Ca o recunoaștere a rolului și importanței pentru siguranța națională, în toate țările europene, profesioniștii din domeniul sănătății au prioritate la vaccinare.
Iar odată ce vor exista suficiente vaccinuri pentru întreaga populație și vor fi vaccinați suficienți oameni, vom putea să ne recuperăm viața normală, treptat-treptat.
Din informațiile publicate de Comisia Europeană (CE) și de alte autorități europene[1] – rezultă că anul acesta România ar putea beneficia de mai multe tipuri de vaccinuri care au fost deja contractate. Desigur, aceasta se va întâmpla în măsura și în momentul în care ele vor fi aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului.
Vorbim, așadar, în prima categorie, de vaccinuri de tip ARN mesager. Din această grupă, CE a contractat vaccinurile:
• BioNTech / Pfizer
• Moderna
• CureVac.
Dintre acestea, primele două sunt aprobate deja de Agenția Europeană a Medicamentului și sunt disponibile în România și în celelalte state europene. Acest tip de vaccin conține o parte din „instrucțiunile” provenite de la virusul care cauzează COVID-19. Datorită acestui lucru, propriile celule ale organismului ajung să producă o proteină care este unică pentru virus. Sistemul imunitar al persoanei vaccinate va recunoaște că această proteină unică nu trebuie să se afle în organismul uman și va răspunde prin declanșarea apărării naturale împotriva infecției cu COVID-19.
În a doua categorie de vaccinuri, regăsim vaccinurile pe bază de proteine. Din această grupă face parte vaccinul:
• Sanofi / GSK
Acest tip de vaccin conține fragmente de proteine unice pentru virus. Acestea sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar al persoanei să recunoască faptul că acea proteină unică nu ar trebui să se afle în corpul nostru și să răspundă prin producerea apărării imune împotriva infecției cu virusul care produce COVID-19.
În a treia categorie de vaccinuri, regăsim vaccinurile pe bază de vectori virali. Din această grupă fac parte vaccinurile:
• AstraZeneca
• Johnson & Johnson
Acest tip de vaccin folosește un virus diferit, inofensiv, pentru a furniza „instrucțiunile” de la virusul care cauzează COVID-19. Acest lucru va permite și el propriilor celule ale organismului să producă proteina unică pentru virusul COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei vaccinate va identifica faptul că această proteină unică nu trebuie să fie în organism și va răspunde, ca și în celelalte cazuri, prin producerea apărării naturale împotriva infecției cu acest virus.
Practic, ulterior vaccinării, când fiecare dintre noi cei vaccinați vom fi expuși la virusul care provoacă COVID-19, apărarea noastră naturală va putea să recunoască proteina din COVID-19. Sistemul de apărare al organismului nostru va fi gata să omoare virusul și să îl împiedice să pătrundă în celule sau să se răspândească în continuare.
Cele două vaccinuri din a treia categorie sunt acum în faza de evaluare de către Agenția Europeană a Medicamentului, după parcurgerea celei de-a treia faze de studii clinice și s-ar putea alătura curând celor două deja aprobate.
Odată ce vaccinurile vor fi disponibile, va conta și cât de bine vom reuși să convingem populația că este spre binele tuturor să ne vaccinăm.
Iar parte din această așteptare la nivelul societății de a oferi răspunsuri la întrebările legate de siguranța și eficacitatea vaccinurilor stă mai ales pe umerii personalului medical (medici, asistenți medicali, moașe), cu care oamenii interacționează în sistemul de sănătate și în care au încredere.
În plus de acest subiect fierbinte al momentului, consecvenți în încercarea noastră de a afla cât mai multe despre provocările cu care ne confruntăm cu toți, am continuat să vă prezentăm în revista de luna aceasta teme de actualitate precum:
– Pandemia accelerează dezvoltarea medicinei digitale
– Evenimentele non-COVID ale lumii medicale în 2020. Episodul 1
– COVID 19: Un an mai târziu – interviuri cu experții OMS
– Ce am învățat de-a lungul timpului despre coronavirusuri?
– Unele țări au răspuns mai bine la provocările COVID-19 decât altele. Care este cheia succesului lor și cum ne ajută asta pe toți?
Merită amintite și recomandările editoriale ale lunii: Nursing-ul în domeniul traumatologiei – de la resuscitare la reabilitare; Protecția în fața pandemiilor; Harrison. Pneumologie și Terapie intensivă.
În nota despre întoarcerea la normalitate de care am vorbit mai devreme, vă doresc un an cu multe reușite, în care să vă bucurați de o sănătate deplină și de multă vitalitate.
La mulți ani!
Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București
↩[1] How do vaccines work? | European Commission (europa.eu)
Safe COVID-19 vaccines for Europeans | European Commission (europa.eu)
